Faceți căutări pe acest blog

Allah - An-Nuur - "Lumina"

In cele ce urmeaza vom poposi asupra altuia dintre preafrumoasele si absolutele nume ale lui Allah, Preaslavitul si Preainaltul – "An-Nuur" = Lumina.
Asa cum ne-am obisnuit deja, ne vom opri in primul rand asupra semnificatiei din punct de vedere lingvistic a substantivului "nuur" (nun cu dammah + uau + ra) si vom vedea ca in limba araba semnificatia acestuia este de iluminare, lumina, stralucire, pluralul acestuia fiind "anuuaar".  Iar "naur"(nun cu fathah + uau + ra) are sensul de floare, inflorire.
Acest preafrumos nume al lui Allah a fost consemnat o singura data in cuprinsul Nobilului Coran, dupa cum urmeaza:
35. Allah este lumina cerurilor si a pãmântului. Lumina Lui seamana cu o firidã în care se aflã o lampã. Lampa este într-un vas de cristal, iar acesta pare a fi o stea scânteietoare. Ea se aprinde de la un pom binecuvântat, un mãslin, nici de rãsãrit, nici de apus, al cãrui ulei aproape cã lumineazã fãrã sã-l fi atins focul. Luminã peste luminã! Allah cãlãuzeste cãtre lumina Sa pe cine voieste El si Allah dã oamenilor pilde. Iar Allah le stie pe toate.
(Surat An-Nuur, 35)
In legatura cu semnificatia acestui nume in ceea ce Il priveste pe Allah Preaslavitul si Preanaltul, oamenii stiinta in islam au facut numeroase afirmatii dintre care vom spicui in cele ce urmeaza.
Referitor la versetul mai sus amintit, si anume: Allah este lumina cerurilor si a pãmântului. (Surat An-Nuur, 35) unii dintre invatatii care au interpretat acest verset au fost de parere ca "An-Nuur" in aceasta privinta are sensul de "Calauzire, Calauzitor"… al celor ce se afla in ceruri si pre pamant; prin "lumina" Sa, Preainaltul, acestia fiind calauziti si prin calauzirea Sa departandu-se de ratacire.
Si referitor la acelasi verset, alti invatati in islam au spus ca sensul ar fi cum ca Allah este Oranduitorul celor din ceruri si de pre pamant, iar altii s-au oprit la sensul concret de "lumina, iluminare".
Si au argumentat aceia care au optat pentru prima versiune (si anume ca versetul vine cu sensul de "Calauzitor / Calauzire") oprirea la aceasta datorita faptului ca versetul la care ne referim se afla tocmai in imediata succesiune a versetului:
34. V-am trimis Noi vouã versete limpezitoare si pildã de la cei care s-au petrecut mai înainte de voi si îndemn pentru cei care au fricã [de Allah].
(Surat An-Nuur, 34)
Si atunci, sensul acestor versete ar fi tocmai acela cum ca – "O, voi oameni, v-am pogorat voua semne clare, limpezi, care sa va desluseasca voua adevarul de ceea este ratacire si pilde de la cei ce s-au petrecut mai inaintea voastra si o indemnare pentru cei care au frica de Domnul lor. Si v-am calauzit pe voi prin ea, si v-am facut voua vadite invataturile religiei voastre prin ea, pentru ca Eu (Allah) sunt Calauzitorul neamului cerurilor si al pamantului.
Si a urmat Allah, Preaslavitul si Preainaltul, versetului ce cuprinde descrierea calauzirii Sale cu un alt verst, spunand:
36. [Aprinsã este ca o luminã] în case care a îngãduit Allah sã fie înãltate si în care este pomenit numele Sãu. În ele Îi aduc Lui laudã dimineata si seara
(Surat An-Nuur, 36)
Si s-au deosebit, de asemenea, opiniile invatatilor in islam in ceea ce priveste sintagma "Allahu nuuru-ssamauaati ua-l-'ard" = "Allah este Lumina cerurilor si a pamantului", unii dintre ei fiind de parere ca aceasta ar induce ideea cum ca Allah este doar Creatorul luminii planetelor in totalitatea lor, ci nu ca El, Preainaltul, este lumina lor si lumina pentru ele; luminile planetelor fiind lumini diferite/ delimitate de lumina lui Allah, Preainaltul.
Si s-a spus, de asemenea, cum ca imprejurul tronului lui Allah se afla atata lumina incat daca s-ar dezlipi din ea chiar si numai o scanteie, aceasta ar fi suficienta pentru a arde  intreg pamantul si pe cei aflati pe el.
Si au spus altii cum ca, dimpotriva,  sensul versetului "Allah este Lumina cerurilor si a pamantului" este acela ca El, Preaslavitul si Preainaltul, prin ceea ce a vadit si a clarificat (prin revelatie) in ceea ce priveste Maretia si Unicitatea Sa a luminat, prin aceasta, cerurile si pamantul.
Si s-a spus urmand aceeasi linie de interpretare cum ca "Allah este Lumina cerurilor si a pamantului" - adica, prin "lumina" Sa sunt calauziti toti cei aflati in ceruri, cat si pre pamant. Adica, prin versetele si semnele care fac referire la El, Preainaltul, si prin evidentele clare si luminoase, sunt calauziti cei din ceruri, precum si cei de pe pamant spre ideea Unicitatii lui Allah si confirmarea Suveranitatii Sale  si departarea Sa, Preainaltul, de orice i-ar putea fi facut asociat sau i-ar putea fi asemanat.
Si s-a spus cum ca "An-Nuur" (Lumina) este Cel Care, prin lumina Sa, devin "clarvazatori" cei ce fusesera mai inainte orbi, si prin calauzirea Sa sunt indrumati cei ce fusesera mai inainte rataciti, si in acest sens se interpreteaza si Cuvantul lui Allah, Preaslavitul si Preainaltul, "Allah este Lumina cerurilor si a pamantului", adica "din El / prin El" vine lumina cerurilor si a pamantului.
Si nu este permis sa se presupuna intr-o modalitate gresita cum ca Allah ar fi "o lumina dintre lumini", o lumina ca oricare alta dintre lumini si sa se creada aceasta despre El, Preainaltul. Si aceasta pentru ca luminii, in mod obisnuit, i se opune intunericul si ii urmeaza si o precede, iar Allah Preaslavitul si Preainaltul este departe de aceasta si El nu are opus si nici asemanare si nici nu este precedat si nici urmat de nimic.
Si au spus, de asemenea, invatatii in islam cum ca este posibil ca sensul acestui verset sa fie acela cum ca Allah este  "Dzu-n-nuur" (in limba araba), adica acordandu-i-se aceasta calitate/atribut ca si atribut actional, in sensul ca Allah este Creatorul si Originea luminii.
Si s-a spus, de asemenea, cum ca sensul acestui verset este acela ca Allah este Cel ce calauzeste, si nu stiu supusii Sai decat si numai ce El Insusi, Preainaltul, i-a invatat;  si nu inteleg ei decat si numai ceea ce le-a facilitat lor prin Intelepciunea Sa, caci simturile si intelectul (ca si instrumente ale cunoasterii) isi au originea numai in El, si El le-a creat si de El au fost daruite.
Si s-a spus cum ca "An-Nuur" (Lumina) este "Adz-Dzaahir" (Cel Clar, Cel Vizibil, Cel Vadit – in traducere aproximativa) - Acela prin care totul este facut clar si vizibil, iar Acela care este Clar si Vizibil si Vadit in Sinea Sa si care face ca altceva sa fie clar si vizibil si vadit se numeste An-Nuur (Lumina).
Si au spus invatatii in islam cum ca facand un rezumat al spuselor referitoare la acest nume al lui Allah, Preainaltul, se poate conchide cum ca cei care au interpretat numele lui Allah "An-Nuur"  au prezentat sase modalitati de interpretare a acestui preafrumos si absolut nume al lui Allah Preainaltul, dupa cum urmeaza…
1."Calauzitorul"
2."Luminatorul" – "Luminatorul cerurilor si al pamantului"
3. "Infrumusetatorul"
4."Cel Clar, Cel Vizibil, Cel Vadit"
5."Detinatorul Luminii"
6."O Lumina, nu ca celelalte dintre lumini"
Si s-a spus cum ca Allah "An-Nuur" este "lumina cerurilor si a pamantului", Cel care a luminat inimile celor cunoscatori prin cunoastere si credinta in El si a luminat piepturile lor  prin calauzire, si El este Cel care a luminat cerurile si pamantul prin luminile pe care le-a pus in ele, si acoperirea sa (acoperamantul – "hijab" in lb. araba) este lumina, daca l-ar descoperi ar arde luminile Fetei Sale pe oricare dintre creatiile Sale care L-ar privi.
Si ca toate celelalte preafrumoase si absolutele nume al lui Allah Preaslavitul si Preainalul, si credinta in numele lui Allah de "An-Nuur" = "Lumina" va largi spectrul intelegerii dreptcredinciosului musulman si il va ajuta sa patrunda o serie de semnificatii deosebit de nuantate, asa cum au fost prezentate si de marii invatati ai islamului, dintre care vom spicui in cele ce urmeaza…
Acela care crede in Allah An-Nuur, va sti ca An-Nuur = Lumina este una dintre calitatile/atributele pe care Allah Insusi, Preaslavitul si Preainaltul Si le-a atribuit, din aceasta derivand si numele de An-Nuur = "Lumina" al Acestuia, Preainaltul.
Si a spus Allah Preainaltul atribuindu-Si acest atribut:
69. Si va strãluci pãmântul în Lumina Domnului sãu…
(Surat Az-Zumar, 69)
Si, de asemenea, in Cuvantul lui Allah:
… Lumina Lui seamana cu o firidã în care se aflã o lampã…
 (Surat An-Nuur, 35)
Si, cu adevarat, a confirmat Sheikhul islamului Ibn Taimyah - "An-Nuur" (Lumina) ca si atribut al lui Allah Preaslavitul si Preainaltul.
Asadar, interpretarea versetului Allah este lumina cerurilor si a pãmântului (Surat An-Nuur, 35) in sensul in care lumina cerurilor si a pãmântului ar insemna "Calauzitorul", aceasta nu exclude si posibilitatea atribuirii lui Allah a calitatii "Luminii" – "An-Nuur", si aceasta pentru ca exista evidente pertinente care confirma aceasta calitate in ceea ce Il priveste pe Allah Preainaltul, precum hadith-ul amintit anterior, in care profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) facea referire la "lumina Fetei lui Allah", cu siguranta in aceasta circumstanta, nu cu sensul de "calauzire".
Si, cu adevarat, a mentionat Allah in Nobilul Coran cum ca pamantul este luminat prin lumina Domnului sau, si daca este luminat din lumina Lui, atunci cum sa nu ii fie atribuit Lui Insusi, Preaslavitul si Preainaltul – atributul "Luminii"?! 
Si nu se cade ca aceasta lumina sa ii fie atribuita Lui, Preaslavitul si Preainaltul in sensul posedarii, ca ceva creat, diferit de El, ca si cum aceasta "lumina" a Sa ar fi ceva detasat de El, Preainaltul care I se atribuie, precum in cazul versetului "camila lui Allah" … si aceasta din urmatoarele considerente:
*datorita faptului ca lumina nu Ii poate fi atribuita / asociata lui Allah, Preaslavitul si Preainaltul, daca ea este o calitate apartinand a ceva existent, de sine statator; si nu se va spune despre lampile existente in viata lumeasca, si nici despre soare si luna cum ca ar fi lumina lui Allah, ci, dimpotriva, se cuvine a se spune asa cum spunea Abdullah ibn Mas'ud (Allah sa fie multumit de el!): "Cu adevarat, Domnul vostru  nu are El noapte si nici zi, lumina cerurilor vine din lumina Fetei Lui."
Si ca si in ruga care a fost relatata ca fiind spusa de catre profet (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!): "Caut adapost in lumina Fetei Tale prin care s-au luminat intunecimile si s-a imbunatatit prin ea (tot) ceea ce priveste (aceasta)viata lumeasca, precum si viata de apoi. (traducere aproximativa a hadisului)
*si, de asemenea, datorita faptului ca luminile create (creatii ale lui Allah) precum soarele si luna lumineaza pamantul in aceasta viata lumeasca, si nu exista vreo lumina decat fiind ea una dintre creatiile lui Allah, Preaslavitul si Preainaltul, si pentru aceasta, afirmatia celor care spun ca Allah este Luminatorul cerurilor si al pamantului, nu neaga faptul ca Allah este "Lumina", asa cum, in mod obisnuit, "ceea ce lumineaza" = "luminatorul" este in sinea lui "lumina".
Si, tot astfel, Allah, Preaslavitul si Preainaltul, a asemanat luminii Sale care se afla in inimile dreptcredinciosilor  o "lampi" ("misbaah" in limba araba), care este ea insasi lumina si luminator pentru ceilalti, in acelasi timp.
Asadar, daca a fost lumina lui Allah Preaslavitul si Preainaltul in inimile dreptcredinciosilor lumina, iar aceasta lumina este, in acelasi timp, si luminator, atunci, cu indreptatire, se poate spune aceasta si despre Allah Preainaltul, care este in acelasi timp "Lumina" si "Luminator".
Si cei care au spus cum ca sensul acestui preafrumos nume al lui Allah este acela ca Allah este "Luminatorul" cerurilor prin lumina planetelor, dorind sa spuna prin aceasta cum ca Allah Insusi, Preainaltul, este "Lumina cerurilor", nu a gresit afirmand acest fapt; dar pentru cei care au dorit sa afirme doar faptul ca Allah este "Luminatorul" cerurilor prin lumina planetelor, dar El nu este, in sinea Sa, "Lumina cerurilor si a pamantului", au gresit ei, pentru ca Allah Insusi este Cel care a afirmat despre Sine ca El este "Lumina cerurilor si a pamantului", iar planetele nu cuprind cu lumina lor intreaga suprafata a cerurilor si a pamantului.  
Si a spus Allah Preainaltul:
Lumina Lui seamana cu o firidã în care se aflã o lampã…
(Surat An-Nuur, 35) pe care a asemanat-o "luminii" Sale aflate in inimile dreptcredinciosilor (si se stie cum ca aceasta lumina este insasi credinta si stiinta), si nu a asemant-o El luminii vizibile, perceptibile a planetelor.
Si spunea trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) in rugile sale: "Tu esti Lumina cerurilor si a pamantului." Si se stie cum ca lumina planetelor orbii nu o vad, si cei in fata carora se afla o stavila, o acoperire, nu o vad, si mortii nici ei nu o vad, si nici oamenii Raiului nu au parte de aceasta pentru ca in Rai nu exista soare si nici luna… Si atunci cum se face ca neamul Raiului (asa cum a fost relatat in unele hadisuri autentice) stiu cand este zi si cand noapte datorita unor lumini ce apar dinspre Tronul lui Allah, asemenea aparitiei soarelui pentru oamenii din viata lumeasca, iar aceste lumini nu sunt luminile soarelui si ale lunii pe care noi le stim. Asadar, este evident astfel ca au gresit cei care au spus ca Allah este doar "Luminatorul" cerurilor prin lumina planetelor, pentru ca Allah Preaslavitul si Preainaltul este, mai mult de atat, El Insusi este "Lumina cerurilor si a pamantului".
Si asa cum aminteam deja, "An-Nuur", ca si nume si atribut al lui Allah Preaslavitul si Preainaltul a fost consemnat in Nobilul Coran in versetul:
35. Allah este lumina cerurilor si a pãmântului. Lumina Lui seamana cu o firidã în care se aflã o lampã. Lampa este într-un vas de cristal, iar acesta pare a fi o stea scânteietoare. Ea se aprinde de la un pom binecuvântat, un mãslin, nici de rãsãrit, nici de apus, al cãrui ulei aproape cã lumineazã fãrã sã-l fi atins focul. Luminã peste luminã! Allah cãlãuzeste cãtre lumina Sa pe cine voieste El si Allah dã oamenilor pilde. Iar Allah le stie pe toate.
(Surat An-Nuur,35)
Precum si in Cuvantul lui Allah:
69. Si va strãluci pãmântul în Lumina Domnului sãu, va fi asezatã cartea vor fi adusi profetii si martorii si se va face judecatã între ei cu dreptate si ei nu vor fi nedreptãtiti.
(Surat Az-Zumar, 69)
Si a fost consemnat de Bukhary, intr-un hadis authentic, cum ca Ibn Abbas a spus cum ca profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) obisnuia sa se roage in rugaciunea de noapte ("qiyam al-layl"): "O, Allah, a Ta este Lauda, Tu esti Domnul cerurilor si al pamantului; a Ta este lauda, Tu esti Sustinatorul cerurilor si al pamantului si al celor de pe acestea; a Ta este lauda, Tu esti Lumina cerurilor si a pamantului."
Si a fost, de asemenea, consemnat de catre Muslim, de la Ibn Abbas, cum ca profetul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) obisnuia daca se ruga in noapte ("qiyam al-layl") sa spuna: "O, Allah, a Ta este Lauda si Tu esti Lumina cerurilor si a pamantului."
Si a fost consemnat de Tirmidzy, intr-un hadis hasan ("bun") de la Abdullah Ibn 'Amru cum ca l-a auzit pe profetul lui Allah (Pacea si binecuvanatarea lui Allah fie asupra sa!) spunand: "Cu adevarat, Allah Azzauageal a creat creatiile Sale in intunecimi, si a trimis asupra lor din lumina Sa... " (pana la sfarsitul acestui hadis)
Si cu referire la numele lui Allah Preaslavitul de "An-Nuur" = "Lumina" invatatii in islam s-au oprit asupra a numeroase aspecte. Unele dintre ele le-am discutat deja, iar asupra altora vom incerca sa ne oprim, cu voia lui Allah, in cele ce urmeaza…

Lumina lui Allah nu este ca oricare alta dintre lumini
Si "lumina" care-I este specifica lui Allah, Creatorul Desavarsit, nu se aseamana luminilor create; si El nu este o "Lumina" asemenea celorlalte lumini; si aceasta urmand un principiu de baza privind afirmatiile ce pot fi facute asupra naturii Divinitatii,  exprimat si de Cuvantul lui Allah, Preainaltul:
Nu este nimic asemenea cu El...
(Surat Ash-Shuraa, 11)
Si asa cum Allah Preaslavitul si Preainaltul detine o stiinta care nu se aseamana cunoasterii de care pot fi apte creatiile Sale, si asa cum mila Sa nu este asemenea milei creatiilor Sale, si asa cum puterea Sa nu este la fel cu cea a celor pe care i-a creat, tot asa si "lumina" Sa nu se aseamana luminii creatiilor Sale.  
Allah este Lumina, si acoperirea Sa ("higeab") este lumina, si El este Lumina cerurilor si a pamantului
Si textele din Coran si din Sunnah in care Allah Insusi s-a numit pe Sine "Nuur" = "Lumina"  exprima aceasta in trei forme, asa cum preciza marele invatat al islamului Ibn Taymyah:
1.atribuirea lui Allah, Preaslavitul si Preainaltul, a calitatii, atributului "luminii", ca in Cuvantul lui Allah:
Si va strãluci pãmântul în Lumina Domnului sãu
(Surat Az-Zumar, 69)
Si, de asemenea, a fost consemnat aceasta in hadisul consemnat de Tirmidzy, mentionat ceva mai sus – "si a trimis asupra lor din lumina Sa".
2. Allah Preainaltul este El Insusi "Lumina"
Ca in cuprinsul Nobilului Coran in versetul:
Allah este lumina cerurilor si a pamantului…
(Surat An-Nuur, 35)
Si, de asemenea, asa cum a fost mentionat si in hadisul consemnat de Bukhary – "Tu esti Lumina cerurilor si a pamantului".
3. acoperirea Sa este lumina ("hijaabuhu nuur"), asa cum a fost consemnat in Sahih Muslim – "acoperirea Sa este lumina ("nuur") sau foc ("naar"), daca L-ar descoperi, ar arde luminile Fetei Lui pe cei ale caror priviri L-ar ajunge dintre creatiile Sale.
Luminile Cartilor ceresti
Si ne-a instiintat Domnul nostru, Preaslavitul si Preainaltul, cum ca …Cartile pogorate de la El sunt o lumina prin care Allah luminieaza inimile supusilor Sai si a spus Preainaltul:
44. Noi am pogorât Tora, în care este cãlãuzire dreaptã si luminã.
(Surat Al-Ma'ida, 44)
Spune: "Cine a pogorât Cartea pe care Moise a adus-o ca luminã si îndrumare [cãlãuzã] pentru oameni?
(Surat Al-An'am, 91)
46. Si l-am trimis Noi, dupã ei, pe Isus, fiul Mariei, întãrind [Tora] care se afla dinaintea lui si i-am dat lui Evanghelia, în care este cãlãuzire si luminã, întãrind Tora care se afla dinaintea lui, si drept cãlãuzire si îndemnare pentru cei cucernici.
(Surat Surat Al-Ma'ida, 46)
Si cele mai marete lumini pe care le-a pogorat Domnul nostru, slavit si preamarit fie El, sunt tocmai cartile pogorate profetului Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) si a spus Allah:
15. O, oameni ai Scripturii! A venit la voi Trimisul Nostru ca sã vã arate multe lucruri din cele pe care voi le-ati ascuns din Scripturã, trecând peste multe altele. V-au venit vouã o luminã si o Carte limpede de la Allah,
16. Prin ea Allah îi cãlãuzeste pe cãile pãcii si mântuirii pe aceia care cautã multumirea Lui. Si El îi scoate din întunericuri la luminã, prin gratia Sa, si îi cãlãuzeste pe un drum drept.
 (Surat Al-Ma'ida, 15,16)

Si prin aceasta mareata lumina i-a scos pe cei care au crezut din intunericuri la lumina si spune Allah Preainaltul:
Alif. Lam. Ra. [Aceasta este] o Carte pe care Noi ti-am pogorât-o pentru ca tu sã-i scoti pe oameni din întuneric la luminã - cu voia Domnului lor - pe drumul Celui Puternic [si] Vrednic de Laudã [Al-'Aziz, al-Hamid].
(Surat Ibrahim, 1)

9. El este Cel care pogoarã asupra robului Sãu semne limpezi, pentru ca sã vã scoatã pe voi din întunecimi la luminã. Si Allah este Iertãtor, Îndurãtor [Ra'uf, Rahim] cu voi.
(Surat Al-Hadid, 9)

257. Allah este ocrotitorul celor care cred; El îi scoate din întunecimi la Luminã, în vreme ce acelora care nu cred le sunt ocrotitori Taghutii, care-i scot de la Luminã la întunecimi si acestia sunt oaspetii Focului si în el vor rãmâne vesnic.
(Surat Al-Baqara, 257)
43. El este Cel ce vã binecuvânteazã, ca si îngerii Sãi, pentru ca sã vã scoatã pe voi din întunecimi la luminã. Si El este cu dreptcredinciosii Îndurãtor.
(Surat Al-Ahzaab, 43)


Dorinta necredinciosilor "de a stinge lumina lui Allah"
Si necredinciosii se straduiesc in toate formele posibile in incercarea lor de a face sa dispara Coranul ce pune lumina in inimile dreptcredinciosilor si le lumineaza vietile si comunitatile in care ei traiesc; insa Allah este Pavaza (Aparatorul) Cartii Sale, iar Cartea Sa este pavaza pentru aceasta comunitate de dreptcredinciosi impotriva disparitiei. Si spune Preainaltul in Cartea  Sa:
8. Ei voiesc sã stingã lumina lui Allah cu gurile lor, însã Allah întregeste lumina Sa, chiar dacã necredinciosii nu voiesc.
(Surat As-Saaf, 8)
Si, cu adevarat, au incercat necredinciosii sa faca sa dispara acest Coran, si sa faca sa dispara limba acestuia – limba araba literara, dar au disparut ei si a dainuit Coranul, si a dainuit limba sa, si vor dainui ele pana in ziua de apoi, prin voia lui Allah – inshaAllah!   
Si daca doresc cei care poarta aceasta credinta si aceasta religie a islamului sa se intareasca si sa se inalte aceasta comunitate musulmana, asa cum era ea in timpurile ei de glorie, atunci, este fara indoiala ca ar trebui sa inceapa ei aceasta prin scoaterea ei din intunericuri la lumina, tocmai prin intermediul Nobilului Coran. Si acesta a fost si scopul si telul profetilor si al celor ce i-au urmat. Si a spus Allah Preainaltul:
5. Noi l-am trimis pe Moise cu semnele Noastre, [zicându-i]: „Scoate neamul tãu din întuneric la luminã si adu-le lor aminte de zilele lui Allah!” Întru aceasta sunt semne pentru toti cei rãbdãtori si multumitori."
(Surat Ibrahim, 5)
Si a spus nobilului Sau profet – Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!):
Alif. Lam. Ra. [Aceasta este] o Carte pe care Noi ti-am pogorât-o pentru ca tu sã-i scoti pe oameni din întuneric la luminã - cu voia Domnului lor - pe drumul Celui Puternic [si] Vrednic de Laudã [Al-'Aziz, al-Hamid].
(Surat Ibrahim, 1)

Un alt aspect deosebit de important asupra caruia se cere a ne opri in incercarea noastra de a descifra semnificatile preafrumosului si absolutului nume al lui Allah, Preaslavitul si Preainaltul, de "An-Nuur" il reprezinta si avertizarea cu privire la posibilele deviatii si denaturari ce pot aparea dintr-o intelegere eronata a semnificatiilor acestui absolut nume al lui Allah, Preainaltul, dintre acestea amintind si considerarea faptului cum ca "Allah este Lumina…" ar insemna (in mod gresit si eronat inteles) cum ca Allah ar fi "format" din lumina; si cautam adapost de ratacire si de deviere, pentru ca a sustine acest fapt este o eroare majora in credinta si il apropie intr-un mod extrem de periculos pe cel care ii da curs de necredinta, pentru ca el afirma despre Allah lucruri pe care Allah Insusi nu le-a afirmat despre Sine, iar aceasta este inacceptabil din punct de vedere Islamic.

Interpretarea data de Ibn Al-Qayim "versetului luminii"
A amintit marele invatat al islamului Ibn Al-Qayym "versetul luminii"
35. Allah este lumina cerurilor Si a pãmântului. Lumina Lui seamana cu o firidã în care se aflã o lampã. Lampa este într-un vas de cristal,iar acesta pare a fi o stea scânteietoare. Ea se aprinde de la un pom binecuvântat, un mãslin, nici de rãsãrit, nici de apus, al cãrui ulei aproape cã lumineazã fãrã sã-l fi atins focul. Luminã peste luminã! Allah cãlãuzeste cãtre lumina Sa pe cine voieste El si Allah dã oamenilor pilde. Iar Allah le stie pe toate.
(Surat An-Nuur, 35)
Apoi a spus in interpretarea acestuia…
A spus 'Ubay ibn Ka'ab – asemenea luminii Lui in inima musulmanului. Si aceasta este lumina pe care Allah a pus-o in inima supusilor Sai, prin  cunoasterea Sa, si iubirea Sa, si credinta in El, si pomenirea Sa; si aceasta este lumina Lui pe care a pogorat-o asupra lor, si prin care i-a inviat pe ei, si prin care i-a facut pe ei sa mearga printre oameni.
Si ea se afla initial in inimile lor, apoi se intareste si creste / sporeste pana ce este vizibila pe fetele lor, si imprejurul lor, si pe trupurile lor, si chiar pe vesmintele lor si in casele lor , si este vazuta ea de cei asemenea lor. Si (chiar) de ar nega aceasta ceilalti dintre oameni (restul oamenilor, restul creatiilor lui Allah), in ziua judecatii va straluci aceasta lumina, si va grãbi ea înaintea lor si în mâinile lor drepte  si le va lumina lor in intunecimea "Podului" ("As-Sirat" – un pod foarte foarte  ingust peste care trebuie sa treaca dreptcredinciosii pentru a ajunge in Paradis, dedesubtul lui aflandu-se iadul – sa ne pazeasca Allah de el!), si le lumineaza lor drumul pana ce il trec / traverseaza, iar puterea aceastei lumini este pe masura fortei sau a slabiciunii acesteia in inima supusului in viata lumeasca.
Si sunt unii a caror lumina este ca soarele, si altii a caror lumina este ca luna, si altii ca stelele, si altii ca un opait, iar altora le este data o lumina in varful degetului mare – odata lumineaza, iar alteori se orpeste, daca aceasta a fost marimea "luminii" lui in viata lumeasca. Si I se da lui pe "Pod" in functie de aceasta, si, mai mult, ea este lumina dreptcredinciosului insusi, care acum i s-a facut lui vizibila; si asa cum pentru fatarnic - ("munafiq") lumina lui nu este stabila si adevarata in viata lumeasca, ci, dimpotriva, era ea o lumina vizibila, dar neexistenta in esenta/fara un fundal adevarat, i se va da lui in acea zi o lumina vizibila, dar din care nu va afla el decat intuneric si pieire.
Si, facand o aici o scurat paranteza,  acest "Pod" despre care vorbeam este un pod mai subtire decat un fir de par si mai ascutit decat taisul unei sabii, situat deasupra iadului si peste care va trebui sa treaca oamenii pentru a putea ajunge in Rai, iar faptele lor rele ii vor trage in iad,  asa dupa cum a fost descris de nobilul nostru profet Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!).
Un pod peste care va trebui sa paseasca cu totii cei ce trebuie sa ajunga in Rai, chiar si profetii, a caror ruga in acea zi nu va fi alta decat "O, Allah, sallim, sallim!" – "O, Allah, scapa-ne de pericol / protejeaza-ne!".
Si  Allah ii va salva din greutatea situatiei in care se vor afla pe toti cei drepti, intr-o zi in care Allah se va infatisa supusilor Sai dreptcredinciosi.
Si in acea zi, Allah va face sa apara tot ceea ce a fost adorat in afara Sa, iar oamenii care au adorat aceste lucruri, persoane sau orice altceva in afara lui Allah, le vor urma si vor fi conduse de catre acestea in iad.
Vor ramane apoi numai cei care au marturisit credinta intr-o divinitate unica, precum si "oamenii Cartii" – crestinii si evrei. "Oamenii cartii" se spune ca vor fi atat de insetati incat vor incepe sa ceara a li se da apa. Atunci Allah va face ca iadul sa semene cu o apa, iar aceia dintre "oamenii Cartii" care nu au urmat intocmai prescriptiile cu care au venit Isus si Moise si anume marturisirea credintei intr-o Divinitate Unica, vor fi, de asemenea, cazuti prada iadului.
Vor ramane astfel numai cei care au marturisit credinta intr-o Divinitate Unica, dar printre acestia se vor gasi atat  musulmani, fiecare dintre ei avand mai multe sau mai putine pacate, dar si fatarnicii (al-munafiqun) care, desi au martusrisit credinta intr-o Divinitate Unica, aceasta nu se afla cu adevarat in inima lor.
Apoi Allah va veni la ei intr-o forma care nu le va fi lor familiara, alta decat il vazusera initial in aceeasi Zi a judecatii si ii va intreba de ce nu au plecat ei cu acei "dumnezei" – iar ei vor intreba daca cumva vrea El ca ei sa ii urmeze pe cei necredinciosi?! Atunci Allah le va spune "Eu sunt Domnul vostru!", iar ei vor raspunde cautam adapost la Allah de tine, si aceasta pentru ca El nu seamana in acele moment cu ceea ce ei vazusera mai inainte si cu cum ar trebui sa fie Divinitatea.
Apoi ii va intreba daca au ei cumva vreun semn intre ei si Domnul lor pentru a-L putea identifica, iar ei vor raspunde afirmativ.
Li se va cere apoi sa se prosterneze (sa faca sujud), si (Subhan Allah! = Slava lui Allah!) acesta nu va fi posibil decat si numai pentru dreptcredinciosii. Si in timp ce spinarile ipocritilor si fatarnicilor se vor intepeni si nu se vor putea pleca ei Unicului Domn si Stapanitor in prosternare, dreptcredinciosii, atunci cand se vor ridica ei din prosternare, li se va dezvalui lor Domnul lor si il  vor vedea ei  asa cum le este lor familiar si Il vor recunoaste ca fiind Allah, slava Lui!
Apoi se va face totul intunecime si li se va cere celor care au marturisit credinta intr-o Divinitate Unica (fie intru adevar, fie intru ipocrizie) sa treaca peste pod in intunecimea lui, iar intunecimea acestuia nu va fi luminata de altceva decat de faptele lor bune.
Si acum, tuturor li se va cere sa treaca peste pod… 
Ipocritii inca mai cred ca ei sunt "sub acoperire", ca sunt inca crezuti ca fiind dintre dreptcredinciosi cu adevarat, dar lumina  lor nu ii va ajuta pe ei sa vada nimic…. Si  vor incepe sa se roage de dreptcredinciosi sa le dea si lor din lumina lor, iar dreptcredinciosii le vor spune daca vor lumina sa se intoarca la capatul podului, insa, de indata ce s-au despartit de dreptcredinciosi Allah va pune un perete / un zid intre ipocriti si dreptcredinciosi, iar ipocritii si fatarnicii vor cadea in cea mai joasa treapta a iadului; si ei sunt chiar mai rai decat necredinciosii care sunt vaditi in necredinta si osilitatea lor fata de dreptcredinciosi, pentru ca ipocritii – fatarnicii in inima lor urasc islamul si pe musulmani, dar ei au marturisit credinta prin vorbe pentru a putea fi intre musulmani si a-i insela si a complota imoptriva lor si a religiei lor.
Astfel pe pod vor ramane doar cei care au marturisit intru adevar credinta in Unicitatea lui Allah si care vor incepe sa se roage lui Allah pentru a le spori lor din lumina lor pentru a putea trece in siguranta acest pod…
Un pod peste iad pe care va trebui sa il traverseze monoteisti pentru a ajunge in rai, un pod mai subtire decat un fir de par si mai ascutit  decat taisul unei sabii, presarat cu o multime de  obstacole si tepi si spini si greutati - reprezentate tocmai faptele lor rele…
Si li se da lor lumina in functie de faptele lor bune si vom gasi trecand pe deasupra podului trei categorii de oameni: una dintre ele – cei salvati, si dintre acestia cei care vor traversa acest pod ca o clipire, si altii ca fulgerul, si altii ca vantul si altii ca un cal sau o camila de buna calitate , iar acestia vor fi cei ce vor fi salvati de foc si de greutatile traversarii podului; si o alta categorie vor fi aceia care vor merge pe pod pentru un timp indelungat si cu greutate uneori oprindu-se, alteori cazand, fiind trasi in jos de faptele lor rele, si  oprindu-se si mergand, dar intr-un final, ei vor ajunge la sfarsitul acestui pod in rai si vor izbandi. Si mai exista si o a treia categorie de oameni dintre cei ce vor trece peste acest pod – iar acestia sunt cei care au savarsit pacate majore si vor fi aruncati pentru aceasta in foc, urmand ca mai apoi cei pe care, din mare mila Sa  Allah ii va alege sa fie scosi si adusi in Rai.
Dar cand cei dreptcredinciosi ajunsi la capatul podului spre Rai ii vor vedea pe fratii lor musulmani dintre cei ce comisesera pacate majore in flacarile iadului, in chinurile acestuia,  vor incepe sa ii ceara  lui Allah indurare pentru acestia.
Si Allah Preaslavitul si Preainaltul va accepta cererea dreptcredinciosilor pentru fratii lor aflati in flacarile iadului si ii va lasa pe ei sa ii scoata pe unii dintre acestia, salvandu-i de pedeapsa vesnica, apoi va acorda posibilitatea de a face aceasta chiar si ingerilor si profetilor, iar intr-un final, (Subhan Allah - Slava lui Allah!) Allah Insusi ii va scoate din iad chiar si pe cei care, desi nu au facut nici macar o fapta buna, dar au fost dintre aceia care au marturisit credinta cum ca nu exista alta divinitate in afara lui Allah – unicitatea Acestuia.
Fie ca Allah Preaslavitul si Preainaltul sa ne faca dintre aceia care vor trece peste acest pod cu cea mai mare viteza posibila, fara a fi opriti de obstacole si paziti de pedeapsa dureroasa a focului, si dintre cei a caror lumina va fi stralucitoare in acea zi, fiindu-le lor calauza catre Paradis.
Si n-ar trebui sa trecem mai departe peste ceea ce am adus in discutie pana acum fara a invata si a trage din aceasta pretioase invataminte.
Si oare din ce am putea invata cugetand asupra diferentei intre cele trei categorii de oameni care traverseaza podul de deasupra iadului in drumul lor spre Rai?! -  Nu ar trebui sa pierdem din vedere faptul ca aceasta traversare este in functie de faptele lor bune, iar calitatea calatoriei tale pe acest pod este decisa chiar acum, in functie de cat de "fix", de cat de  "ferm" si "hotarat" si "stabil" esti tu in religia si in credinta ta in aceasta viata lumeasca?
Si fermitatea ta in credinta si religia ta consta tocmai in fermitatea inimii tale intru aceasta, dar inima este predispusa transformarii si schimbarii, si se spune ca s-a numit "qalb" (inima in limba araba) tocmai numeroaselor sale transformari si modificari ale acesteia… Si daca ai stiut aceasta, va trebui ca scopul tau sa fie cautarea stabilitatii inimii tale, iar aceasta nu poate fi atinsa decat prin rugaciune si fapte bune si perseverenta intru acestea, petru ca ele sunt cele ce te  vor tine departe de ispite si de tot ce e rau; iar "stabilitatea" in religia ta si stabilitatea inimii tale nu nu o poti atinge decat daca drumul tau este in totalitatea sa drept, pentru ca daca faci de cinci ori pe zi rugaciunea, iar apoi te tii de muzica si petreceri si barfe si murdarii …inima ta nu va putea atinge stabilitatea dorita…
Si inima, subhan Allah se afla in mana Domnului sau, a lui Allah, si tocmai pentru aceasta trebuie sa persistam  intru a-I cere lui Allah – "Ihdina sirata-l-mustaqym" – "Calauzeste-ne pe calea cea adreapta", si aceasta pentru ca drumul drept in aceasta viata lumeasca ne va asigura, cu voia lui Allah, un drum drept si rapid peste podul ce, trecand peste iad, ne va conduce spre Rai.
Si sa nu uitam si ruga pe care obisnuia sa o rosteasca trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!)  si anume: "Ia Muqallibu-l-qulub, thabbit qalby 'ala diinika" - in traducere aproximativa – O, Tu, Cel care face inimile oamenilor sa se rastoarne (sa se schimbe), fixeaza, da stabilitate inimii mele in religia Ta."
Si daca urmaresti bunastarea si succesul in aceasta viata lumeasca, cat si in viata de apoi, roaga-te cu inversunare lui Allah intru a te intari pe calea ce dreapta si fii cu bagare de seama la aceia cu care te insotesti. Ai grija cu cine te insotesti, pentru ca acestia vor fi cei care te vor trage si te vor transforma spre ceea ce sunt ei, asadar fiind intotdeauna cautatorul unei bune companii si a unei intovarasiri benefice cu oameni dintre aceia ce te pot trage cu ei spre Paradis. Si, asa cum foarte frumos il auzeam odata pe un sheikh spunand – daca nu ai gasit o buna companie printre cei vii si aflati imprejurul tau, atunci cauta tu o buna intovarasire printre cei mai buni de demult, printre companionii nobilului nostru profet (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!), precum si printre cei apartinand celor doua generatii urmatoare acestora – Allah sa fie multumit de ei toti! Cunoaste-l pe Abu Baker As-Siddiq, si pe Omar Ibn Al-Khattab, si pe Imam Bukhary, si pe Imam Ash-shafa'y si, subhan Allah, pe multi altii dintre cei asemenea lor si intovaraseste-te cu ei cunoscand cat mai mult despre ei, pentru ca acestia sunt, cu adevarat, dintre aceia a caror tovarasie te poate salva si apara de pedeapsa focului si te pot atrage, impreuna cu ei spre Rai.
Fie ca Allah Preaslavitul si Preainaltul sa ne faca pre noi, cu adevrat, dintre aceia in ale caror inimi credinta si lumina vor fi de neclintit, atat in aceasta viata lumeasca, cat si in viata de apoi, amin!
Incheind aceasta paranteza, continuam cu interpretarea pe care o expunea marele invatat al islamului Ibn Al-Qayym privitor la" versetul luminii" (Surat An-Nuur, 35).
 Si a asemanat Allah aceasta lumina si locul in care ea se afla, si cel care o poarta si continutul ei, cu o firida, iar aceasta nu este altceva decat o gaura / o scobitura in perete, asemenea pieptului, iar in aceasta firida o sticla, un recipient, dintre cele mai pure materiale sticloase – un cristal, pana acolo incat a fost asemanat unei planete sclipitoare/stralucitoare datorita albetei si puritatii sale, iar aceasta este asemenea inimii. Si a fost asemanat cu un cristal tocmai pentru ca acest material aduna, prin natura sa, tocmai calitatile /atributele pe care le detine inima dreptcredinciosului (musulmanului), si anume – puritatea si delicatetea si soliditatea. Si ea vede adevarul si calauzirea prin puritatea sa, si da ea curs bunacuvintei si milei si compasiunii, prin delicatetea sa, si se razboieste cu dusmanii lui Allah si este puternica si ferma si neinduplecata cu ei si sporeste si se intareste intru adevar prin soliditatea sa; iar aceste calitati ale inimii dreptcredinciosului nu se anuleaza una pe alta, ci dimpotriva, se ajuta si se compenseaza una pe alta. Si a spus Allah Preainaltul:
29. Muhammed este Trimisul lui Allah. Iar aceia care stau alãturi de el sunt aspri fatã de necredinciosi si sunt îndurãtori între ei
(Surat Al-Fath, 29)
159. Si datoritã îndurãrii lui Allah, tu, [Muhammed], ai fost asa de blând cu ei! Iar de ai fi fost fãrã blândete si aspru la inimã, ei ar fi fugit din preajma ta. Deci iartã-le lor si roagã-te [lui Allah] pentru iertarea lor! Sfãtuieste-te cu ei asupra treburilor, dar o datã ce ai luat o hotãrâre, încrede-te în Allah! Allah îi iubeste cu adevãrat pe cei care se încred [în El].
(Surat Al Imraan, 159)
9. O, Profetule! Luptã împotriva necredinciosilor si a fãtarnicilor si fii neînduplecat cu ei!
(Surat At-Tahrim, 9)  
Si asa cum s-a spus – "Inimile sunt vasele ("recipientele", ca sens aproximativ) lui Allah pe pamantul Sau, asadar cea mai iubita pentru El este cea mai delicata si cea mai solida si cea mai pura."
Si in opozitie cu aceasta inima ("dezirabila") exista doua inimi urate si nedorite, opuse una alteia:
*una dintre ele - inima de piatra, cruda si inflexibila, care nu cunoaste mila si nici bunatate si nici grija si nici ocrotire; si nu detine ea puritatea prin care sa poata vedea adevarul, ci se manifesta ea printr-o ingamfare si aroganta ignorante, nu cunoaste ea adevarul, si nici nu exista in ea mila pentru celelalte creatii.
*si, in  opozitie cu aceasta, o inima slaba, de apa – nu detinea ea puterea si nici capacitatea de a persista in ceva, ci, dimpotriva, accepta ea orice cale, dar nu are puterea de a se mentine pe niciuna dintre aceste cai, si nici nu are capacitatea de a-i influenta pe altii, si tot ceea ce a venit in contact cu ea o influenteaza, fie el puternic sau slab, bun sau josnic.
Si continua Ibn Al-Qayym (Allah sa aiba mila de el!) interpretarea acestui verset spunand….
Si in sticla se afla un opait/ o lampa, iar ea este lumina care este pe fitil, pe care aceasta il poarta, si aceasta lumina are o materie prima iar ea este uleiul care a fost stors dintr-un maslin aflat pe cele mai potrivite meleaguri – asupra caruia vine soarele la inceputul zilei si la sfarsitul acesteia, asa ca uleiul lui este din cel mai pur ulei si cel mai indepartat de vreo neclaritate sau tulburare, pana intr-acolo incat, cu adevarat, el poate, din imensa sa puritate, sa lumineze chiar si fara foc.
Si astfel este materia luminii lampii, si, asemenea ei este si materia luminii lampii aflate in inima dreptcredinciosului - ea vine din "arborele" revelatiei, care este dintre cele mai marete lucruri din punctul de vedere al sporului si al binecuvantarii, si dintre cele mai indepartate de ratacire si deviere, si, mai mult, el este dintre lucrurile cele mai de mijloc (echilibrate), si cele mai corecte, si cele mai binecuvantate si nu deviaza ea, nici intru devierea celor pe care Allah s-a maniat, nici intru devierea celor rataciti, ci, dimpotriva, ea este tocmai echilibrul si calea de mijloc intre cele doua extreme in tot si in toate.
Si aceasta este materia / combustibilul lampii credintei in inima dreptcredinciosului.
Si a sporit puritatea acestui ulei, pana ce a ajuns sa lumineze el insusi, prin sine insusi, apoi s-a amestecat cu focul si s-a sporit prin aceasta luminozitatea lui, si s-a intarit / imputernicit material/combustibilul luminii focului prin el, si a fost astfel lumina peste lumina.
Si tot astfel dreptcredinciosul – inima sa luminata poate cunoaste adevarul prin firea sa (instinctiv) si prin mintea sa, insa, nu detine ea materia prima pentru aceasta prin ea insasi, ci a venit "materia/combustibilul" revelatiei si a raspandit bunavointa si liniste inima sa, si s-a amestecat cu impacarea si bunavointa ei insasi, si s-a sporit lumina prin revelatie, peste lumina cu care a fost creat de Allah Preainaltul, si s-au adunat/unit pentru el/ in inima sa lumina revelatiei cu lumina naturii (in care i-a fost creata inima) – devenind astfel lumina peste lumina. Si poate inima sa astfel a rosti adevarul, chiar si daca nu a auzit despre el, apoi ia ea cunostinta de informatii concrete si efective, bazate pe evidente, care confirma tocmai ceea ce ii marturisise/ ii vadise lui firea lui, si astfel va fiinta in inima lui o lumina peste alta lumina ("nuur 'ala nuur").
Si tot astfel si situatia dreptcredinciosului care intelege adevarul prin firea sa, in ansamblu (in general vorbind), apoi aude/cunoaste evidentele care vin sa detalieze si sa sustina acest adevar si astfel creste/se dezvolta credinta lui prin evidentele oferite de revelatie (Coran si sunnah), cat si prin intermediul naturii, a firii sale.
Asadar, sa cugete cel inzestrat cu minte asupra acestor marete versete si a semnificatiilor lor, caci, cu adevarat, a mentionat in ele Allah Preaslavitul si Preainaltul lumina Sa in ceruri si pe pamant, precum si lumina Sa in inimile supusilor Sai dreptcredinciosi – pe de-o parte, o lumina perceptibila, cuprinsa cu privirea, prin care au fost luminate lumea cea de sus si lumea cea de jos, iar pe de alta parte o lumina priceputa si marturisita prin intelegerea mintii si a inimilor; iar acestea sunt doua lumini marete, una mai mareata decat alta, subhan Allah – slava lui Allah!
Si, de asemenea, daca vreuna dintre aceste lumini a disparut din vreun loc sau din vreo imprejurare nu poate trai in aceasta situatie vreo fiinta umana, si nici altceva, pentru ca vietuirea nu poate exista decat acolo unde exista lumina, iar in locurile intunecate in care nu ajunge lumina, nu traieste vreo vietate, si nici nu poate exista vietuire sub nici o forma.      
Si tot astfel, o natiune / o comunitate care a pierdut lumina revelatiei si a credintei este moarta si nu exista indoiala intru aceasta.
Si inima din care a pierit aceasta lumina este, fara indoiala, moarta, si nu poate fi ea caracterizata prin viata sub nici o forma, asa cum nu poate cunoaste vietuire vreo vietate intr-un loc in care nu exista lumina.
Il laudam si Il slavim pe Domnul nostru Cel Plin de Glorie si Noblete si transmitem salutari asupra nobilului Sau profet – Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) si Il rugam pe Allah Preaslavitul si Preainaltul sa ne sporeasca noua stiinta si credinta si sa sporeasca lumina noastra in aceasta viata, cat si in viata de apoi, precum si tuturor celor dragi noua. Fie ca Allah sa va rasplateasca straduinta si bunele intentii si sa va aiba in paza Sa. 
Va doresc numai bine si tot ce va doriti, dintre ceea ce va apropie de a-L multumi pe Allah Preaslavitul si Preainaltul si de a atinge bunastarea, atat in aceasta viata, cat si in viata de Apoi.
Il rugam pe Allah Preainaltul sa ne binecuvanteze pe noi toti, precum si pe cei dragi noua cu o viata lunga ca un prilej de a face cat mai multe fapte bune, si Il rugam ca, dupa o viata lunga sa ne binecuvanteze pre noi cu rostirea marturisirii de credinta in momentul mortii noastre, si il rugam pe Allah ca, dupa o viata lunga, sa faca mormintele noastre o gradina din gradinile Paradisului, si sa ne binecuvanteze cu Raiul fara a fi socotiti, si cu binecuvantarea de a fi in compania profetului Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) in Paradis, si cu binecuvantarea de a privi la Premareata Fata a lui Allah Preaslavitul si Preainaltul in cea mai inalta treapta a Paradisului, amin.
Assalamu aleykum ua rahmatullahi ua barakatuhu!