Iata-ne cautatori inca asupra intelesurilor si semnificatiilor preafrumoaselor si absolutelor nume ale lui Allah Preaslavitul si Preainaltul de Al-Hayy Al-Qayyum = Cel viu, Cel Vesnic si Atotputernic, spicuind pe marginea minunatei lecturi a Sheikhului Muhammad Yaqoob, a carei prime parti am discutat-o deja si pe care o puteti gasi postata pe blogul "Cine este Allah".
Si isi incepe Sheikh Muhammad Yaqoob cea de-a doua parte a minunatului sau discurs asupra acestor perfecte si absolute nume ale lui Allah, Preainaltul, spunand …
Inainte de toate, va marturisesc ca eu, cu adevarat, va iubesc de dragul lui Allah si Il rog pe Allah Cel Preamaret si Plin de Glorie, ca in virtutea acestei iubiri sa ne adune sub umbra sa in Ziua Judecatii, in ziua in care nu exista alta umbra decat umbra Sa!
O, Allah, fa toate faptele noastre bune, si fa-le devotate numai Tie, si nu le lasa sa fie facute de dragul altcuiva in afara de Tine!
Dragii mei, am vorbit despre numele lui Allah Al-Hayy Al-Qayyum = Cel Viu, Cel Vesnic si Atotputernic si aminteam cum ca acestea sunt doua dintre preafrumoasele si absolutele nume ale lui Allah ce cuprind in ele ideea apropierii de Allah, a intaririi si dobandirii fortei si puterii prin Allah, a sprijinirii pe Allah, a intoarcerii la Allah, a increderii in Allah, a cautarii ajutorului si al adapostului la Allah si a cererii ajutorului de la Acesta.
Si spune Allah Preaslavitul si Preainaltul: "Si increde-te in Cel Viu, care nu moare" si increderea ta in El este spor si indurare, si increderea ta in El este innobilare si aparare…
O, Allah, pastreaza-ne pre noi in paza Ta cea vesnica, ce nu se termina si nici nu dispare!
Si a spus Allah Preaslavitul si Preainaltul si El este Stapanul – cine va da voua cele de trebuinta din ceruri si de pe pamant si cine este stapanitor peste auz si vazuri? – Si Acesta nu este altul decat Al-Hayy Al-Qayyum = Cel Viu, Cel Vesnic si Atotputernic.
Si spune Allah cum ca El, Preainaltul, este Cel care tine cerurile sa nu cada si daca au cazut, nimeni dupa aceea nu le mai poate tine si, cu adevarat, el este Halim Ghafur = Bland si Iertator. Si Acesta e Al-Hayy Al-Qayyum…
Si El este Al-Hayy, adica Cel ce nu moare…
Dupa cum si obisnuia profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) sa se roage spunand – "Caut adapost la Tine sa ma ratacesti (de a fi ratacit), nu exista alta divinitate in afara de Tine, Cel Viu, Cel Vesnic si Atotputernic (Al-Hayy Al-Qayyum), Care nu moare, si djini si oamenii sunt muritori."
Acesta este increderea in Allah - Cel care nu moare.
Totul este trecator in afara fetei Lui – si spune Allah:
26. Toti cei care sunt pe pãmânt vor pieri,
27. Va rãmâne vesnic [numai] fata Domnului tãu, Cel plin de Slavã si de Cinste
(Surat Ar-Rahman, 26,27)
Acesta este Cel Viu…
Si spune, de asemenea Allah:
65. El este Cel Vesnic Viu [Al-Hayy]. Nu existã altã divinitate afarã de El, deci chemati-L pe El cu credintã curatã numai în El! Mãrire lui Allah, Stãpânul lumilor!
(Surat Ghafir, 65)
Si El, Preaslavitul si Preainaltul, este Al-Qayyum - Cel care detine puterea si oranduirea a tot si a toate, si tot ce exista, exista numai prin El, si nu poti fi nimic decat prin El si El este Al-Qayyum, Cel care nu are nevoie de nimic, în vreme ce toate au nevoie de El, El este Cel care nu depinde de nimeni, în vreme ce totul depinde de El, Subhan Allah = Slava lui Allah!
Si multi dintre oameni au impresia ca ar sta in puterea lor sa faca ceva…
Si priviti la acest necredincios pe care Allah Preainaltul ni-l da ca si exemplul in Nobilul Coran, si spune Allah:
258. Oare nu l-ai vãzut pe acela care s-a certat cu Avraam în legãturã cu existenta Domnului sãu, dupã ce Allah i-a dat stãpânia?...
(Surat al-Baqarah, 258)
Adica el se razvrateste si neaga existenta lui Allah, tocmai prin faptul ca Acesta, Preaslavitul si Preainaltul i-a dat puterea, pentru ca El l-a imputernicit, si a ajuns necredinciosul in ignoranta sa se creada atotputernic si atotstapanitor… (Astaghfirullah = imploram iertarea lui Allah!)
Si este ca si acela caruia Allah i-a dat minte si l-a inzestrat cu inteligenta si el se ridica impotriva oranduirilor Domnului sau folosind tocmai aceasta minte si iscusinta cu care El, Preaslavitul si Preainaltul, l-a daruit.
Si asa si cel care se certa cu Avraam (Ibrahim - Pacea lui Allah fie asupra sa!) – Allah i-a dat lui stapanirea si el, in loc de a I se supune lui Allah si sa-I multumeasca, se razvratea el impotriva Lui, negandu-I existenta si crezandu-se el insusi capabil de orice si invincibil.
Si spune Allah Preainaltul:
… Si a zis Avraam: "Domnul meu este cel care dã viatã si ia viata". Si i-a rãspuns el: "Si eu pot sã dau viata si sã iau viata!"…
(Surat al-Baqarah, 258)
A incercat Avraam (Pacea lui Allah fie asupra sa!) sa ii dovedeasca maretia Domnului sau, insa cel ce se afla in fata sa era mult prea ratacit pentru a putea intelege…. Credea ca daca va aduce cativa oameni din inchisoarea sa si ii va elibera sau ii va ucide, in acest fel el le va da au le va lua viata…. Si cata nepasare si ignoranta…?! Oare ar fi putut el intelege ca nici macar asupra propriei sale vieti nu avea nici o putere?! Ca daca Allah ar fi vrut sa-l nimiceasca pe el ar fi putut sa faca aceasta in mai putin de o clipita si nimeni nu L-ar fi putut opri, subhan Allah = Slava lui Allah!
Vazandu-l astfel, a inteles Avraam (Pacea lui Allah fie asupra sa!) cum ca acest om era mult prea departe de a fi calauzit si a dorit doar sa-i dovedeasca nimicnicia in ignoranta si necredinta sa, asa cum aminteste Allah Preaslavitul si Preainaltul in Cuvantul Sau:
Atunci a zis Avraam: "Allah face ca soarele sã vinã de la Rãsãrit, deci fã-l tu sã vinã de la Apus!" Cel care nu credea a rãmas descumpãnit, cãci Allah nu-i cãlãuzeste pe cei nelegiuiti.
(Surat al-Baqarah, 258)
Asa sunt si unii oameni care cred ca ei sunt in stare sa faca tot si toate…nu e nimic care sa nu-Ie stea in putere… Si se incred ei – o sa fac si o sa dreg si asa mai departe…si uita ca, de fapt, Allah este Cel cu putere peste toate si El este Al-Qaahir deasupra robilor Sai - Cel care stapaneste si izbandeste nu doar asupra a ceea ce iti este exterior tie si, mai ales, El are puterea de a izbandi asupra a ceea ce se afla in interiorul tau, pana cand ajungi sa faci ceea ce El vrea, chiar daca nici nu iti propusesei sa faci asta….Si Allah este cu putere peste toate, subhan Allah = slava lui Allah!
Allah este Cel pe care se bazeaza totul, Allah este Al-Qayyum. Si este mincinos cel care spune o sa fac si o sa dreg si asa mai departe si crede ca el este capabil de tot si de toate, de orice…Si este un mincinos, pentru ca, de fapt, nu poate face nimic decat si numai prin Allah, Preaslavitul si Preainaltul.
Si asa cum spune Allah, Preainaltul:
27. El nu este decât o îndemnare pentru lumi,
28. Pentru acela dintre voi care voieste sã meargã pe drumul cel drept.
29. Dar voi nu puteti voi decât dacã voieste Allah, Stãpânul lumilor.
(Surat At-Takwir, 27-29)-
Asadar, nu se poate sa vreti voi, pana cand nu vrea Allah, Stapanul lumilor, si nu se poate sa vreti voi ceva decat prin voia Celui ce detine puterea asupra a tot si a toate si Care este baza a tot ceea ce exista – Al-Qayyum.
Subhan Allah = Slava lui Allah Al-Qayyum = Cel Viu, Cel Vesnic si Atotputernic!
Inima ta bate si nu tu esti cel care o face sa bata, si stomacul tau luceraza si nu tu esti cel care il face sa lucreze, si tot astfel si intestinele tale si plamani tai… Toate acestea iti apartin tie, dar ai tu, oare, putere asupra lor?! – Ai putea tu acum, oare, sa opresti urechea ta sa auda?! – Nu, nu poti si nici nu poti sa opresti mintea ta sa gandeasca. Si nu poti nici sa faci sangele tau sa nu mai curga. Si toate acestea iti apartin, sunt in tine, dar tu nu ai nici o putere asupra lor, caci puterea toata este la Al-Hayy Al-Qayyum, la Cel Viu si Vesnic si Atotputernic, Care este baza si sprijinul si carmauitorul a tot si a toate, Subhan Allah = Slava Lui!
Si nu poti cunoaste adevarul numelor lui Allah de Al-Hayy Al-Qayyum = Cel Viu, Cel Vesnic si Atotputernic, decat daca tu insuti esti viu… Si intreaba-te pe tine insuti - oare esti tu viu sau mort?! Inima ta este moarta sau vie?!
Si daca esti viu, atunci in viata ta ar trebui sa existe o dovada, un indiciu ca inima ta este vie, ca inima ta traieste…
Si spune Domnul nostru, Preaslavitul si Preainaltul :
122. Oare acela care a fost mort si pe care Noi l-am readus la viatã si i-am dat lui luminã, dupã care se cãlãuzeste, si umblã printre oameni poate sã fie asemenea cu acela care se aflã în întunericuri, de unde nu poate iesi?
(Surat Al-'An'am, 122)
Si aceasta referire nu este facuta cu privire la trup, la moartea trupeasca, ci, mai exact, se refera la moartea inimii.
Si precum acesta sunt si alte nenumarate versete care indica cum ca viata cea adevarata este viata inimii si am poposit asupra lor in prima parte a calatoriei noastre intru descifrarea sensurilor si semnificatiilor preafrumoaselor si absolutelor nume ale lui Allah de Al-Hayy Al-Qayyum si treceam in revista cele opt nivele ale vietuirii pe care le amintea Ibn al-Qaym, si specificam cum ca penultimele doua nivele – vietuirea prin stiinta si vietuirea prin aspiratii /caracter si vointa si nazuinta sunt nivelele adevaratei vietuiri, ale vietuirii inimii, si prin intermediul acestora se distinge dreptcredinciosul de necredincios, si musulmanul de viata plantelor si a animalelor. Aminteam apoi ultimul nivel – nivelul bucuriei si al fericirii si al apropierii spirituale intime de Allah.
Si revenind la acest ultim nivel, punctam cum ca aceasta este cel mai inalt nivel de vietuire – si aici se poate evidentia diferenta intre cel care doar exista pur si simplu si cel care este, cu adevarat viu.
Si acest nivel, cu adevarat nu poate fi atins decat dupa izbanda ajungerii la ceea ce iti doresti, la ceea ce cauti, si la multumirea si impacarea intru aceasta. Asadar, acest nivel de vietuire nu va putea fi accesat decat de catre acela care L-a gasit pe Allah, cunoscandu-L si iubindu-L si supunandui-se Lui cu desavarsire, iar in afara acestei situatii, nu putem fi noi altfel decat morti si nu pot fi inimile noastre altfel decat lipsite de viata.
Si in jurul acestei vieti roiesc toti oamenii, si toti au gresit drumul si au mers pe drumuri care in loc sa ii apropie de ea i-au departat si mai tare, in afara de foarte putini… Si toti o cauta si tind spre ea, dar cei mai multi dintre ei nu au ajuns-o si au fost privati de ea, iar motivul privarii lor de ea a fost tocmai deficitul mintii si al discernamantului (perspectivei/inteligentei) si al vointei si nazuintei.
Si pentru ajungerea acestui nivel de vietuire ai nevoie de doua lucruri – de perspectiva si clarviziune si discernamat luminoase si stralucitoare si de o nazuinta critica, clara, realista.
Si se spune cum ca perspectiva, discernamantul (basirah) este precum vederea (basar). Si exista oameni a caror perspective si discernamat sunt oarbe – si a fost distrus discernamantul inimilor lor, si nu vede inima lor nici binele, si nici raul si nu le poate distinge. Si pentru ca perspectiva si clarviziunea si discernamantul sau au fost distruse, oricine poate rade de el oricum …
Si aici este si pericolul cand iese omul sa caute despre din religie…Gaseste in fata lui nu stiu cate cai care il cheama la religie – unii ii spun una, altii ii spun alta …si cel a carui perspectiva si clarviziune si discernamant sunt oarbe cade in plasa deviatiilor si a ratacirilor …Sa ne pazeasca Allah!
Si perspectiva si clarviziunea si discernamantul nu pot fi dobandite decat prin cunoastere. Si au cazut de acord invatatii cum ca nu poti ajunge la acestea decat prin cunoastere, si asa cum se spune – trebuie sa cunosti adevarul cunosti pentru a putea cunoaste neamul lui, adica pentru a-i putea cunoaste pe cei care te indeamna spre adevar intru dreptate.
Asadar, perspectiva si clarviziunea discernamantul se deschid prin cunoastere, si cu cat cunosti mai mult, cu atat perspectiva si viziunea si discernamantul tau vor fi mai clare.
Si se poate si ca adevarul sa se piarda in pieptul tau datorita nestiintei.
Si sunt, spre exemplu, unii oameni care spun – eu mi-am urmat inima, gata! – Dar, oare, orice inima vede?! Oare orice inima poate fi urmata?! – Si asta nu este o joaca... Nestiinta te poate duce in ratacire, iar drumul spre adevar si calauzire este stiinta si urmarea evidentelor. – Adica a nu urma nici un drum decat cerand sa cunosti bazele religioase care te indreapta pe acel drum si fiind constient ca acel drum este trasat de evidente autentice. – Si ne-a lasat drept testament profetul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) cuvintele sale in Pelerinajul de Adio, cand a spus: "Cu adevarat v-am lasat voua ceea ce daca veti tine (urma) nu o sa va rataciti niciodata – Cartea lui Allah si Traditiile trimisului Sau!"
Asadar, oricine va urma in drumul sau spre apropierea de Allah, prin adorare, Coranul si Sunnah, cu adevarat va fi el pe calea cea dreapta si nu va cadea in ratacire, inshaAllah cu Voia lui Allah.
Si aceasta pentru ca in pieptul celui necunoscator adevarul se poate pierde si se poate astfel rataci.
Asadar, pentru a putea merge pe drumul cel drept si pentru a avea o perspective si un discernamant clare, trebuie sa avem stiinta, asa cum, de asemenea, pentru a putea fi condusi spre ceea ce ne-am propus avem nevoie de o nazuinta asidua si puternica.
Pentru ca, desi sunt multi care nazuie intru a face lucruri de dragul lui Allah si pe calea lui Allah, nazuinta lor nu este suficient de puternica pentru a-i face sa si ajunga la sfarsitul acestora si se pierd pe drum…Purced pe drum…merg un pas sau doi, iar apoi se opresc….
Asadar, acest drum - al apropierii de Allah si al fericirii intru aceasta – necesita o perspectiva si clarviziune si discernamant luminate si o nazuinta realista.
Si perspectiva, clarviziunea, discernamantul, ca si vederea, pot fi oarbe sau slabe sau neclara, sau denaturate, si pot fi, de asemenea, complete din punctul de vedere al luminii si al claritatii sale.
O, Allah, binecuvnateaza inimile noastre cu o perspectiva si clarviziune si un discermant luminate!
Si aceste neajunsuri si deficite si indreptarea lor pot avea doua tipuri de cauze, si anume – innascute, aflate intrinsec in natura celui in cauza, si dobandite, aparute in cursul existentei acestuia.
Si asa cum a spus Ibn al-Jauwziy dintre suflete sunt unele care au fost create pure si nobile, si dintre ele suflete care au fost create "tulburate", adica avand nevoie de a fi educate, perfectionate, slefuite, prelucrate, in timp ce nu le este necesara aceasta sufletelor alese.
Si este si exemplul companionilor profetului Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) precum Abu Bakr (Allah sa fie multumit de el!) care nu a gustat vreun strop de bautura nici in Jahilyah (inainte de islam), si nici dupa ce a imbratisat islamul – asa era el de la inceput, el era in natura sa curat si pur. Ori, ca spre exemplu un altul dintre companionii profetului (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) care jura ca nu a atins o femeie care sa nu-i fie permisa (haram) nici inainte de islam si nici dupa ce a acceptat islamul – el, in sinea lui, era curat si pur….Si natura curata si pura a omului, toate acestea sunt binecuvantari si indestulari de la Allah…
O, Allah purifica inimile noastre!
Si printre ceilalti sunt si acei oameni care sunt in nevoie de a fi educati, de a fi schimbati, caci dupa ratacire si intuneric poate veni credinta, iar dupa nestiinta poate veni cunoasterea.
Si este evident faptul ca viata iubirii lui Allah si a apropierii intime fata de Acesta Preaslavitul si Preainaltul este cel mai cautat si mai de dorit nivel al vietuiri, dar oare cum l-ar putea atinge acela a carui minte este innecata in lumea poftelor, si speranta lui e legata de tot ce e placere, si drumul lui in viata este presarat cu cele mai rele deprinderi, si religia sa este ingropata de pacate si nesupuneri, si nazuinta lui este rezumata la ceea ce este nesemnificativ si mojic, si credinta lui nu isi trage seva din lumina calauzirii profetului Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!)?!
Oare poate acesta sa gaseasca calea cea dreapta atata timp cat el este ingropat in pofte si dorinte si inima lui este adormita?!
Oare ar putea el sa acceada la acest nivel al vietuirii, al iubirii si apropierii intime fata de Domnul sau Preaslavitul si Preainaltul?! – Cu siguranta ca nu!
Si daca….
Si daca s-ar delasa si s-ar elibera el de sinele sau si de tot raul la care il indeamna acesta ar vedea el drumul cel drept si s-ar lasa calauzit.
Si continua Sheikh Muhammad Yaqoob spunand…
Si daca mi s-ar spune – ai vorbit tu despre o viata dorita / dezirabila si oameni care sunt vii si nu morti… si asa mai departe… Dar, oare cum poti sa ajungi la acestea? Care este drumul spre aceasta viata pura si adevarata, spirituala?!
Si indiciul ca tu esti viu este tocmai interesul tau intru a cunoaste si a cauta drumul spre aceasta viata…
Si spune Ibn Qayym cum ca inceputul drumului spre aceasta este sa il cunosti pe ???????Allah… In primul rand trebuie sa Il cunosti pe Allah si sa purcezi pe un drum care sa te conduca spre Acesta, Preaslavitul si Preainaltul. Si cel mai important este ca drumul pe care ai purces sa fie drumul calauzirii si al adevarului ce te va face sa ajungi, cu adevarat, la Domnul si Stapanitorul tau - Allah.
Si tu esti in nevoie astfel intru a emana din inima ta o lumina care sa lumineze si sa desluseasca printre intunecimele naturii tale, ale sinelui tau.
Si oare de unde ti-ar putea veni aceasta lumina?! – Aceasta, cu siguranta se va ivi atunci cand in inima ta va trai un martor, un reper dintre reperele si martorii vietii de apoi; iar acesta va fi ceea ce te va ajuta sa vezi tu drumul cel drept si sa nu ratacesti de la el.
Si se spune cum ca profetul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) cand era intrebat – Cum ai ajuns dimineata (indiminetit)? – raspundea: Am ajuns dimineata ca si cum as privi la tronul lui Allah in splendoarea sa, si ca si cum as privi la neamul Raiului cum sunt binecuvantati in el, si la neamul iadului sunt pedepsiti in el.
Asadar, trebuie ca in inima ta sa se nasca si sa existe un reper dintre reperele si reamintirile vietii de apoi.
Si in acest fel, tot ce vezi, si tot ceea ce auzi, si tot ceea ce ti se intampla iti va aduce aminte de viata de apoi, Subhan Allah = Slava lui Allah!
Si cand in inima ta se afla un reper dintre reperele si reamintirile vietii de apoi, atunci cand mananci iti aduci aminte de hrana binecuvantata a Raiului, si daca bei, iti amintesti de "zaqum" (pomul ale carui fructe se spune ca ar avea forma capetelor de diavoli) - mancarea neamului iadului; si totul, inauntrul si in exteriorul tau iti aminteste de viata de apoi…
Si avem noi nevoie sa avem in inima noastra un astfel de reper dintre reperele si reamintirile vietii de apoi, si aceasta pentru a ne raspandi lumina in inima.
Si avem nevoie de acesta pentru a incepe astfel intru a fi atrasi cat mai mult de viata de apoi, cu toata fiinta noastra, si intru a se debarasa inimile noastre de tot ceea ce-i ieftin si trecator in aceasta viata lumeasca, si intru a incepe sa ne intoarcem la Allah cu cainta; si intru a urma ceea ce ni se impune (religios) - in ceea ce se vede si in ceea ce este ascuns, si intru a lasa de-o parte ceea ce este interzis dintre ceea ce se vede si ceea ce este ascuns… Si astfel, se va constitui in launtrul tau o pavaza si un paznic si o santinela a inimii tale, care nu o va ierta si nu ii va permite nimic din ceea ce nu-I este placut lui Allah, Preaslavitul si Preainaltul.
Si cugeta! - spune Sheikh Muhammad Yaqoob - Daca tu te-ai afla in fata mea, iar eu as putea sa stiu ce se afla in inima ta, oare nu as fi poate dezgustat de tine?! Si eu sunt un simplu om… Dar, imagineaza-ti, cum ar fi atunci cand tu te-ai afla in fata lui Allah!
Oare te-ai gandit vreodata ce ar putea spune despre tine Allah?!
Ce esti tu "in ochii" lui Allah?!
Ce reprezinti tu pentru Allah?! – Si El este Cel care vede intotdeauna ceea ce se afla in inima ta…
Gandind astfel, vei ajunge tu sa poti avea o pavaza si un paznic si o santinela pentru inima ta, inshaAllah = cu Voia lui Allah!
Si tinand astfel inima ta sub control, si ducand-o departe de tot ceea ce este rau si urat si nepermis, o vei purifica si o vei departa de ceea ce este rau in sinele tau si in natura ta si de ceea ce o impinge spre rau si vei iesi din natura sinelui tau in spatiul eliberarii si delasarii de el, prin apropierea de Allah.
Si apropierea, prin adorare, a inimii tale de Allah Preaslavitul si Preainaltul presupune un anumit algoritm, o anumita ordine ce trebuie urmata, un anumit aranjament al etapelor ce trebuie parcurse, si nu poate fi accesata decat astfel – o singura veriga lipsa si inlantuirea se rupe…
Iar drumul catre Allah este urmatorul…
Primul pas este sa il cunosti pe Allah. – Si oare cum poti face aceasta?! - Accesand/fiind calauzit pe un drum care sa te poata conduce catre el? – Si cum faci asta?!
Intetindu-se in inima ta o lumina care sa arda intunecimile naturii sinelui tau prin clarviziune si o perspective si un discernamant luminate. – Si cum poti face asta?!
Prin existenta in inima ta a unui reper dintre reperele si reamintirile vietii de apoi. -
Si atunci cand in inima ta se va afla un reper dintre reperele si reamintirile vietii de apoi vei fi cu totul atras de aceasta si te vei lepada de tot ce e este trecator in viata lumeasca si acesta este si indiciul cum ca in inima ta exista un reper dintre reperele si reamintirile vietii de apoi - indepartarea de viata lumeasca si legarea inimii tale de viata de apoi.
Si daca aceasta s-a produs, indiciul pentru aceasta este inceperea ta prin a-ti imbunatati si corecta si "indrepta" intoarcerea ta la Allah Preaslavitul si Preainaltul prin cainta si urmarea a ceea ce ti se impune (din punctul de vedere al religie) dintre ceea ce este vizibil si ceea ce este ascuns si indepartarea ta de ceea ce este oprit/interzis. Si ajungand aici, poti considera ca esti acum pe picioarele tale, pe drumul cel bun…. Asadar, straduieste-te sa ramai astfel!
Spune Ibn al-Qayym: "Si daca a fost sincer intru aceasta…" (O, Allah, indestuleaza-ne pre noi cu sinceritate in adorarea Ta! ) – adica daca ai fost tu sincer intru aceasta si a devenit capabila inima ta de aceasta, atunci vei fi indestulat/inzestrat cu iubirea fata de nobilul nostru profet (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!). Pentru ca, ajuns la acest nivel, nu iti va mai putea fi de niciun folos, nu-ti va mai folosi, nu ti se va mai potrivi sa ai ca lider si nici ca si conducator al tau decat pe profet (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!). Si iubirea pentru el ti-a capturat inima, dupa iubirea pentru Allah Preaslavitul si Preainaltul si a devenit conducatorul tau si invatatorul tau si profesorul tau si sheikhul tau si exemplul tau de urmat, pentru ca tu stii ca Allah Preaslavitul si Preainaltul este Cel care l-a facut trimisul Lui si profetul Lui si calauzitorul pe calea Lui, pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra nobilului nostru profet!
Si tu l-ai cunoscut pe Allah si ai ajuns sa il iubesti si Allah este Cel care l-a facut pe Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) profet si trimis si calauzire si indrumare si atunci cand tu ai facut iubirea profetului Sau (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) imediat urmatoare iubirii lui Allah in inima ta, el (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) va deveni astfel pentru tine – un trimis ce a fost trimis la tine si calauza si indrumator si te vei interesa astfel intru cunoasterea istoriei vietii sale, si a principiilor a celor ce le propovaduieste, si modalitatea in care a primit revelatia, ii vei cunoaste tresaturile si caracterul si manierele, in miscarile sale si in sederea sa, si in stare de veghe si pentru somn, si in adorarea sa, si in convietuirea cu familia si companionii sai, pana cand ajungi sa traiesti ca si cum ai trai "impreuna" cu el, ca si cum ai fi unul dintre companionii acestuia (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!).
Si atunci cand inima ta traieste alaturi de profet (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) este ca si cum ai trai in mijlocul as-sahabah (companionilor) – Allah sa fie multumit de ei, alaturi de profet (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) si tu existi, de fapt, in secolul XXI, subhan Allah – slava lui Allah!
Si imagineaza-ti ca iti bate la usa profetul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) Ti se va spune "Deschide!" – iar tu vei intreba "Cine e?" si el (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) iti va raspunde – "Eu sunt conducatorul tau, trimisul lui Allah(Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!). Oare ii vei deschide sau ii vei spune lui "Numai un minut!" …pentru a avea timp sa opresti televizorul care merge la cine stie ce programe neacceptate de islam sau vei sfasia poze nepotrivite sau… ii vei deschide lui (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) si ii vei spune: "Pofteste!"… Sau il vei lasa afara asteptand pana cand vei ascunde ceea ce nu este tocmai potrivit prin casa …?!
Si aceasta-i toata povestea…atunci cand traiesti impreuna cu profetul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) iti opresti propriul sine si te intrebi – oare aceasta ar fi potrivit pentru profetul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) sau nu?! Adica daca acum as fi cu profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) si m-ar privi – oare as face acest lucru sau m-as opri de la a-l face?!
Si daca s-a intiparit aceasta in inima ta, atunci va deschide Allah pentru tine intelegerea Nobilului Coran.
O, Allah, binecuvanteaza-ne pre noi cu intelegerea Nobilului Coran si fa-ne pre noi dintre oamenii neamului Coranului, aceia care sunt ei neamul Tau si ceea ce-ti apartineTie, amin!
Asadar…
1. Primul pas este cunoasterea - SA IL CUNOASTI PE ALLAH, si daca ai fost sincer intru aceasta….
2. Al doilea pas este ca vei ajunge SA FII DARUIT CU IUBIREA PENTRU PROFET (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) si daca vei ajunge la nivelul la care sa te simti ca si unul dintre companionii sai, atunci….
3. Vei face astfel si al treilea pas care presupune SA INTELEGI SENSURILE CORANULUI. Si vei ajunge tu sa intelegi revelatia pogorata nobilului nostru profet (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) pana acolo incat atunci cand citesti o sura sau un verset va sti inima ta de ce au fost pogorate acestea, si ce s-a urmarit prin ele si ceea ce-ti poate fi specific tie insuti din acest verset sau sura.
Si ca spre exemplu, daca voi citi Surat al-Baqara, ma voi intreba – Unde sunt eu in raport cu aceasta? Care sunt aspectele care mi se potrivesc si-mi pot fi adresate mie personal din cuprinsul acesteia? Care este partea mea de folos din aceasta?
Si tocmai de aceea, spune Sheikh Muhammad Yaqoob, va tot intrebam… Cu ce sura sau verset traiti voi in aceste zile? Cu ce vorbe(hadis) ale nobilului nostru profet (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) traiti voi in aceste zile? Cu care dintre preafrumoasele si absolutele nume ale lui Allah Preaslavitul si Preainaltul traiti voi in aceste zile? – Si va intrebam aceasta, pentru ca aceasta este, de fapt, adevarata vietuire.
Si pentru aceasta, cand omul este innobilat cu intelegerea sensurilor Nobilului Coran…
4. Urmatorul pas este cautarea – SA CAUTI CEEA CE-TI POATE FI DESTINAT (potrivit) TIE DIN DISCURSUL CORANULUI – dintre trasaturi de caracter si calitati si caracteristici dezirabile, placute si dorite sau non-dezirabile, neplacute si nedorite si vei depune straduinta pentru a fi intocmai asa cum Cuvantul lui Allah iti indica.
Si daca a gasit in sine una dintre calitatile pe care Nobilul Coran le blameaza, atunci, va depune cea mai asidua straduinta intru a se debarasa de aceasta, intocmai cum cineva se lupta cu o boala infricosatoare pentru a se insanatosi.
Si daca cuiva i s-ar spune – Allah sa ne pazeasca de tot ce e rau – ca are, spre exemplu, o mica tumora – oare ar spune el – "Nu conteaza, n-are importanta…" si merge sa se culce?! – Nicidecum! – Va incepe sa faca analize peste analize si va alerga de la un doctor la altul si va calatori dintr-un loc in altul pentru a gasi rezolvarea si tratamentul acesteia…
Si tu… Daca ai sti, spre exemplu, ca in inima ta e ipocrizie si minciuna (in raportarea ta la Allah si in adorarea Lui Preaslavitul si Preainaltul) – oare cum ramai tu linistit?! Oare n-ar trebuie sa incepi tu sa cauti metode de diagnosticare si doctori si tot ceea ce te-ar putea ajuta sa scapi si sa te vindeci de aceasta urata caracteristica ce se afla in inima ta?!
(O, Allah, purifica inimile noastre!)
Si daca ai facut aceasta, atunci, cu adevarat, acorzi tu importanta si esti activ intru purificare inimii tale.
Si daca au devenit prezente in inima ta trasaturile si calitatile de caracter si actiunile dezirabile, cerute si placute in islam, atunci urmatorul pas este straduinta…
5. Urmatorul pas iti va impune sa te straduiesti intru a spori si a perfectiona aceste trasaturi si actiuni dezirabile existente in inima ta.
Si se va stradui, astfel, omul sa dezvolte si sa perfectioneze aceste trasaturi dezirabile prezente in sinea sa. Si tot ceea ce va gasi in sinea sa dintre calitati si trasaturi care ii sunt placute lui Allah le va imbunatati si le va dezvolta si le va fixa.
Si daca vei ajunge sa stapanesti si acest nivel al intelegerii Nobilului Coran si va deveni intelegerea mesajului Coranului o trasatura bine impamantenita in natura ta, atunci, se va deschide in inima ta un nou ochi care va fi capabil sa vada si sa priceapa atributele si calitatile Domnului tau.
Si, astfel, va ajunge inima omului la nivelul de vizibilitate al ochiului si va ajunge, cu adevarat, sa vada calitatile Domnului sau Preaslavitul si Preainaltul si va privi (pricepand) maretia si inaltarea si superioritatea Lui Allah deasupra creatiilor Sale, si asezarea Sa pe Tronul Sau, si pogorarea indemnurilor si prescriptiilor Sale pentru oranduirea si carmuirea regatului si a stapanirii Sale, si transmiterea mesajului catre el prin intermediul revelatiei, si trimiterea supusului Sau Gibril (Pacea lui Allah fie asupra sa!) la cine a voit El si cu ce a voit El, Preaslavitul si Preainaltul, si ridicarea tuturor faptelor la El, si prezentarea acestora catre El, Preaslavitul…
Si inima omului va privi si va pricepe si va intelege astfel un Domn - Stapanitor si Izbanditor asupra supusilor Sai (Qaahir), si El este Cel Care porunceste si prescrie, si Cel Care opreste si interzice, si Cel Care trimite Mesajul Sau, si Cel Care a pogorat Cartea Sa, un Domn adorat si caruia I se supune, si Care nu are pe nimeni egal, si nici asemenea Lui, si nici pe masura Lui, si Care nu are pe nimeni asociat in oranduirea lucrurilor, ci, dimpotriva, oranduirea a tot ce exista se afla sub stapanirea lui Allah!
Si va privi si va pricepe astfel inima sa un Domn - Stapanitor si Atotputernic peste imparatia Sa si oranduirea acesteia – si nu se misca si nici nu se opreste, si nu este de trebuinta si nici nu este daunator, si nu se da si nici nu se ia, si nu se micsoreaza si nici nu se sporeste nimic, decat numai prin puterea si sub oranduirea Sa.
Si priveste si pricepe astfel inima sa existenta intregului univers prin Allah, si existenta lui Allah, Preaslavitul si Preainaltul prin Sine Insusi si atotsuficienta Sa, si cum ca El este Cel Care nu se afla in nici o nevoie de nimeni si de nimic si prin El exista tot ceea ce exista afara de El, Preaslavitul si Preainaltul.
Si daca si aceasta viziune si intelegere s-au intiparit in inima ta, a privit si a priceput inima ta in ceea ce Il priveste pe Domnul si Stapanitorul tau atributul de baza din care vor decurge toate celelalte atribute si calitati ce presupun absolutul si perfectiunea si integritatea, iar acest atribut nu este altul decat atributul vietii, al permanentei existente a lui Allah, intr-o forma absoluta si perfecta.
Iar perfectiunea vietii, a existentei lui Allah este absolut necesara si inseparabila perfectiunii celorlalte calitati si atribute ale Acestuia Preaslavitul si Preainaltul, precum – auzul, vazul, vorba, puterea, vrerea si toate celelalte calitati si atribute de perfectiune si absolut pe care le detine Allah Preainaltul.
Asa cum, de altfel, si calitatea vesniciei si atotputerii este baza, fundamentul, perfectiunii tuturor actiunilor Sale…
Si, astfel, Cel Viu, Cel Vesnic si Atotputernic (Al-Hayy Al-Qayyum) este Cel ale carui calitati si atribute sunt in totalitatea lor perfecte si absolute si El este Cel care este capabil de a face orice din ceea ce El voieste.
Si tot ceea ce am vorbit pana acum despre calitatea vietii si ceea ce ea presupune si nivelele posibile de vietuire ale omului s.a.m.d… a fost tocmai pentru a a junge la intelegerea preafrumosului si minunatului nume al lui Allah de Al-Hayy Al-Qayyum Cel Viu, Cel Vesnic si Atotputernic.
Asadar, Cel Viu, Cel Vesnic si Atotputernic este Acela care detine toate calitatile de perfectiune si absolut si El este Facatorul a tot ceea ce El doreste.
Si stii tu oare ce presupune faptul ca El, Preaslavitul si Preainaltul este Facatorul a tot ceea ce El doreste?! – Inseamna aceasta cum ca daca Allah Preainaltul doreste sa fac un anumit lucru sau daca vrea ceva anume, atunci nimeni si nimic nu poate intoarce sau opri acesta actiune a Sa….
Si daca si aceasta intelegere a fost intiparita in inima sa, atunci, omul nu are decat sa acceada spre atingerea urmatorului nivel intru apropierea sa de Domnul si Stapanitorul sau Preaslavitul si Preainaltul, prin cunoasterea si adorarea Sa, care presupune…
6. Sa glorifici si sa venerezi
Si i s-a deschis lui astfel intelegerea apropierii si a omniprezentei lui Allah. Si il pricepe si il intelege astfel pe Domnul sau, Preaslavitul si Preainaltul ca fiind intotdeauna prezent, intotdeauna cu el si niciodata absent, aproape si nu departe, si aceasta fara a pierde din vedere calitatea esentiala a perfectiunii si absolutului existentei lui Allah, care, desi se situeaza deasupra Tronului Sau intins deasupra cerurilor si a pamantului, El este aproape de supusii Sai si Atotputernic intru a face, si a orandui, si a crea, si a prescrie….
Si astfel, prin venerarea si glorificarea lui Allah, omul va accede situatia de apropiere si intimitate fata de Acesta, Preaslavitul, tocmai prin intermediul priceperii si intelegerii acestei absolute calitati a Domnului si Stapanitorului sau, Preaslavitul si Preainaltul, de a fi Omniprezent si de a-L insoti intotdeauna, fiindu-i aproape intr-o maniera perfecta si absoluta, care numai lui Allah, Preaslavitul si Preainaltul ii poate fi specifica.
Si astfel, vei ajunge sa cunosti numele lui Allah de de Al-Hayy Al-Qayyum - Cel Viu, Cel Vesnic si Atotputernic.
Si, asa cum aminteam deja, – trebuie ca mai intai de toate sa incerci sa-L cunosti si sa-L iubesti pe Allah, apoi, daca, cu adevarat, vei dobandi aceasta, vei ajunge sa il iubesti pe profet (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!); si daca aceasta se va intipari in inima ta vei accede la capacitatea intelegerii sensurilor si semnificatiilor Coranului; iar daca ai devenit capabil si de aceasta, atunci vei ajunge sa priceapi si sa intelegi calitatile si atributele lui Allah; si daca si aceasta s-a intiparit in inima ta, ai inteles ce inseamna numele Sau de Al-Hayy Al-Qayyum Cel Viu, Cel Vesnic si Atotputernic; si daca si aceasta a fost fixat in inima ta, atunci ti s-a deschis tie perceperea si priceperea si intelegerea calitatilor Sale, Preaslavitul si Preainaltul de a fi intotdeauna aproape si omniprezent.
Si spune Sheikh Muhammad Yaqoob cum ca intelegem calitatea omniprezentei lui Allah, Preaslavitul si Preainaltul si se evidentiaza aceasta in forma in care, prin ea, pe de-o parte Allah opreste si respinge, iar, pe de alta parte, Se apropie si devine familiar/intim.
Si priveste modalitatea in care este sugerata omniprezenta lui Allah ca si forma de intimidare, in cuvantul Preainaltului:
9. Îl vezi tu pe cel care opreste
10. Un rob [al lui Allah], când împlineste Rugãciunea?
11. Dar dacã ar fi el pe calea cea dreaptã
12. Sau poruncind el evlavia?
13. Si-l vezi tu când el tãgãduieste sau întoarce spatele?
14. Oare nu stie el cã Allah vede?
(Surat Al-'Alaq, 9-14)
Si, totodata, priveste cum este sugerata omniprezenta lui Allah intr-o forma plina afectivitate si apropiere intima in Cuvantul lui Allah adresat profetului Sau Moise (Pacea lui Allah fie asupra sa!)
45. Au zis ei: „Doamne, ne e fricã sã nu ne pedepseascã degrabã si sã nu întreacã mãsura”.
46. A zis: „Nu vã fie fricã! Eu sunt lângã voi. Aud si vãd.
(Surat Ta-Ha, 45 - 46)
Si pricepi, tu?! - Cum aceeasi calitate/atribut poate fi resimtita si intelesa diferit intr-una sau mai multe situatii?! Ca, spre exemplu, atunci cand un dreptcredincios musulman merge in plina starda printre fete neacoperite si necorespunzator imbracate si ii tremura inima de teama gandindu-se la numele lui Allah Cel Atoatevazator sau in miez de noapte, atunci cand el I se prosterneaza lui Allah in rugaciune si i se fericeste inima, de asemenea, prin numele lui Allah Cel Atoatevazator, pentru ca El este Cel care te vede cand I te ridici in rugaciune, si spune Allah:
219. Si care vede si miscãrile tale împreunã cu cei care se prosterneazã.
(Surat Ash-Shu'ara, 219)
Si astfel, atunci cand se intipareste in inima ta intelegerea vesniciei si a atotputerniciei lui Allah, Preaslavitul si Preainaltul, intelegi si pricepi apropierea si omniprezenta lui Allah si devii astfel precaut si drept pe drumul tau si resimti relatia ta apropiata si intima cu Allah.
Si astfel, omul ii devine apropiat Domnului sau, dupa ce mai inainte de aceasta fusese indepartat si neapropiat/nefamiliar; si se intareste prin El, Preaslavitul si Preainaltul dupa ce mai inainte fusese el slab; si se fericeste prin El, dupa ce mai inainte de aceasta fusese el trist; si gaseste si castiga prin El, dupa ce mai inainte fusese el pierzator …
Si in acel moment, va gusta omul sensul si intelesurile regasite in acest hadis qudsiy in care profetul Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) ne instiinteaza cum ca Domnul nostru Preaslavitul si Preainaltul a spus: "Si nu inceteaza robul meu intru a se apropia de mine prin "nauafil" (= acte de adorare neobligatorii, facute din proprie initiativa, urmand prescriptiile religioase autentice existente in Coran si Sunnah) pana ce ajung Eu (Allah) sa il iubesc. Si daca l-am iubit, am devenit pentru el auzul prin care el aude, si vazul prin care el vede, si mana prin care el loveste /actioneaza, si piciorul cu care el merge; si daca mi-a cerut (ceva) ii voi fi dat lui; si daca va cauta adapost la mine, ii voi afla lui adapost ." (hadis consemnat de Bukhary)
Si, fara nici o indoiala, cea mai buna si mai frumoasa viata este viata acestui supus care iubeste si este iubit si apropiat si caruia Domnul sau ii este aproape…Si omul a impus astfel inimii sale sa se lase acaparata de El, Preaslavitul si Preainaltul, si a ramas constant in pomenirea Lui, iar interesul sau a fost indreptat intr-o forma exclusiva si consecventa numai intru ceea ce aduce multumirea Celui pe care il iubeste, Preainaltul.
Astfel, a accesat el nivelul de cunoastere si de apropiere intima fata de Allah la care Il resimte pe Acesta, Preainaltul, ca si cum ar fi auzul lui, si vazul lui, si mainile lui, si picioarele lui – aceste "instrumente" si unelete ce servesc intelegerii, si actiunilor, si straduintei lui … Si daca a auzit, a facut aceasta numai prin ajutorul si imboldul si izbanda pe care i-o ofera Cel pe care il iubeste; si daca a vazut, a vazut prin Acesta; si daca a lovit, a lovit prin Acesta; si daca a mers, a mers prin Acesta…
Si atunci cand omul ajunge la acest nivel al celui care iubeste si este iubit de catre Allah Preainaltul, tot ceea ce el este, si tot ceea ce el face, si tot ceea ce el gandeste, toate se produc numai prin suportul si cu ajutorul lui Allah, Preaslavitul si Preainaltul.
Si cel care merge pe drumul spre apropierea, prin adorare, de Domnul sau, Preaslavitul si Preainaltul, nu inceteaza straduinta si nazuinta sa intru a fi concentrata asupra a doua aspecte:
1.eliberarea / golirea inimii sale (de viata lumeasca) prin adevarul iubirii fata de Allah
2. straduinta pentru a se conforma intru aceasta
In primul rand, eliberarea / golirea inimii prin adevarul iubirii fata de Allah. Asadar, goleste-ti inima pentru Allah, caci inima ta este plina de framantari, si treburi, si probleme, si suparari, si dureri… Inima ta este ocupata de Dunia, de viata lumeasca, iar aceasta o face in nevoie de a se elibera de aceasta pentru Allah…
Si, continua Sheikh Muhammad Yaqoob, aceasta este si ceea ce se numeste castitate si abstinenta, si anume ca inima ta se goleste / se elibereaza si corpul tau se elibereaza si devine intru totul devotat adorarii lui Allah, Preaslavitul si Preainaltul.
Iar apoi, trebuie sa te straduiesti cat de mult iti sta in putinta intru aceasta adorare. Straduieste-te de dragul lui Allah, oboseste-te de dragul Lui, depune efort intru adorarea acestuia, Preaslavitul si Preainaltul! De ce sa nu vrei sa te obosesti?! De ce vrei sa fie totul usor?!
Si daca inima ta va fi ocupata cu viata lumeasca, nu vei putea niciodata sa depui aceasta maxima straduinta pe calea lui Allah, intotdeauna totul ti se va parea anevoios si prea greu….Asadar, accedeerea pe acest drum cere oameni delasati de dunia, de viata lumeasca, care si-au golit inima pentru a-L putea adora pe Allah Preaslavitul si Preainaltul.
Si nu este inima tuturor oamenilor libera pentru adorarea lui Allah… Si sunt oameni care se elibereaza intru totul de framantarile vietii lumesti pentru a-L adora pe Allah si depun cea mai mare straduinta posibila intru aceasta, si, in acelasi timp, sunt si oameni a caror inima nu se poate debarase de viata lumeasca si nu poate ajunge la acest nivel de devotament si straduinta intru adorarea Domnului si Stapanitorului lor, Preaslavitul si Preainaltul.
Si este si exemplul pe care il intalnim in relatarile despre profetul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) si companionii acestuia (Allah sa fie multumit de ei!) cum ca odata profetul Muhammad a fost multumit / a acceptat atitudinea unui om care spunea: "Jur pe Allah, ca nu o sa sporesc nimic intru aceasta si nici nu o sa scad!" – adica o sa fac numai ceea ce este strict obligatoriu. Asa cum a fost relatat intr-un hadis sahih (corect) consemnat de Bukhary, cum ca – a venit un barbat la trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) pentru a-l intreba despre islam. Si a spus trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) – cinci rugaciuni intr-o zi si o noapte. Si a spus (omul): Oare mi se impune altceva in afara acestora? A spus (profetul - Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!): Nu, decat daca doresti (sa sporesti) de bunavoie (la alegerea ta). Si a spus trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!): Si postirea Ramadanului. A spus (omul): Oare mi se impune altceva in afara acestuia? A spus (profetul - Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!): Nu, decat daca doresti (sa sporesti) de bunavoie (la alegerea ta). Si a spus, i-a amintit lui trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) Dania (Az-Zakat). Si a spus (omul): Oare mi se impune altceva in afara acesteia? A spus (profetul - Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!): Nu, decat daca doresti (sa sporesti) de bunavoie (la alegerea ta). Si a plecat barbatul spunand: "Jur pe Allah, ca nu o sa sporesc nimic intru aceasta si nici nu o sa scad!" A spus trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!): "Cu adevarat a izbandit, daca este sincer intru aceasta!" (hadis sahih, consemnat de Bukhary)
Asadar, profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) a acceptat si a considerat adecvata atitudinea acestui companion care jura sa nu sporeasca nimic intru adorarea lui Allah mai mult decat ceea ce este absolut obligatoriu – cinci rugaciuni si atat. In acelasi timp, insa, nu acceptat profetul Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) numai cinci rugaciuni si atat pentru alesul sau companion Abdullah ibn Omar (Allah sa fie multumit de ei!), despre care a spus: "Un barbat binecuvantat este Abdullah ibn Omar, daca se roaga rugaciunea de noapte (rugaciune de voie, neobligatorie – qiyam al-layl)." (hadis sahih, consemnat de Bukhary). Asadar, Abdullah ibn Omar trebuie sa faca qyam al-layl, altfel, el este un barbat de nimic….
Oare intelegi cum vine aceasta?! Este la fel ca si atunci cand profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) a acceptat din Abu Baker As-Siddiq (Allah sa fie multumit de el!) toata averea sa atunci cand a oferit-o in sprijinul musulmanilor si a religiei acestora, dar nu l-a sfatuit intru aceasta pe un altul dintre companionii sai – Ka'ab ibn Malik, asa cum a fost relatat intr-un hadis sahih (authentic) cum ca Ka'ab ibn Malik (Allah sa fie multumit de el!) i-a spus profetului lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!): "Cu adevarat, din contributia mea este aceea de a da toata averea mea." I-a spus lui (profetul lui Allah – Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!):"Nu! Opreste ceva din averea ta pentru tine, pentru ca aceasta este un bine pentru tine." (hadis sahih, consemnat de Bukhary)
Si spune Sheikh Muhammad Yaqoob… Si asa cum va spuneam, nu orice pasare poate si nici orice cal poate si nici orice om poate sa fie barbat, nu o carpa… Adica, nu oricine este capabil de a depune o maxima straduinta pe calea lui Allah, ci numai cei care au fost "alesi", numai anumiti oameni, a caror inima s-a delasat de dunia (de viata lumeasca), si s-a apropiat de Allah, si a trait in apropierea si intimitatea iubirii fata de Acesta, Preaslavitul si Preainaltul, adorandu-L.
O, Allah, fa-ne pre noi dintre aceia care apropoiindu-se de Tine s-au eliberat de poverile si incatusarile vietii lumesti, si nu ne lasa pe noi sa ne ratacim si sa ne complacem in neputinta si delasare, amin!
Si spune Sheikh Muhammad Yaqoob cum ca o sa incheie discursul sau punctand inca odata aceste doua aspecte, si anume - eliberarea / golirea inimii de viata lumeasca prin adevarul iubirii fata de Allah si straduinta pentru a te conforma intru aceasta.
Oare le-ai retinut?! Oare le-ai inteles?! – Daca, da, atunci va trebui sa incepi tu sa lucrezi pentru implinirea lor chiar din aceasta zi, si chiar din acest moment, si fara intarziere…
Si spune Sheikh Muhammad Yaqoob cum ca i-a placut atitudinea unui tanar care a venit la el intr-o zi si i-a spus: "Vreau sa ma las de fumat, dar nu pot…" I-a raspuns: "Lasa-te!" - "Si cum sa fac asta, sheikh?" I-a spus cum ca odata un om i-a povestit cum ca ascultase una dintre lecturile sale "Razboi impotriva fumatului" in care sheikhul spunea cum ca tigarile sunt "murdarie" (nageasah = termen folosit, de obicei, pentru murdaria reprezentand excremente umane sau animale). Si de fiecare data cand ar fi vrut sa fumeze isi amintea aceasta si nu o mai facea… Oare as pune "nageasah" in gura mea?! Oare as putea sa o iau cu mana din toaleta si sa o pun in gura?!...Cu siguranta ca nu….Si gandind astfel, si facandu-se sa-i fie lui insusi sila / scarba de ea, de tigara, s-a lasat de fumat…Si, spune Sheikh Muhammad Yaqoob, l-am intrebat pe tanarul care se afla in fata mea: "Si tu…cand vrei sa te lasi de ea?!" Si mi-a raspuns:"Acum!" – si a inceput sa rupa tigarile si sa le arunce…
Asadar, concluzioneaza Sheikh Muhammad Yaqoob, vreau ca tie sa inceapa sa iti fie sila, sa fii dezgustat de viata ta petrecuta pe un drum gresit, si de rugaciunile pe care tu le-ai plinit intr-o forma nepotrivita, si de toate neajunsurile toate intr-un conformare la adevarata adorare a lui Allah…
Si sa fii dezgustat de tot ceea ce a trecut fara ca tu sa fii pe drumul cel drept, pe calea Domnului tau, Preaslavitul si Preainaltul, pentru ca acesta este pasul spre a-ti elibera inima de dunia (viata lumeasca) si a o devota adorarii si supunerii fata de Allah, si a trai la nivelul maxim de fericire si implinire, in apropierea si intimitatea iubirii fata de Allah, prin resimtirea si priceperea omniprezentei Acestuia si a constiintei clare a faptului ca El este in acelasi timp mai presus de tot si de toate, Carmuitor si Stapanitor, deasupra Tronului Sau care se intinde peste ceruri si peste pamant si El este Al-Hayy Al-Qayyum = Cel Viu, Cel Vesnic si Atotputernic – Cel care nu dispare si nu moare si nu inceteaza de a fi prezent si Atotputernic si Atotsuficient Siesi si totul in afara Sa este slab si trecator si in dependenta si in nevoie de El, Preaslavitul si Preainaltul.
O, Allah, binecuvanteaza-ne pre noi cu devotiunea sincera intru adorarea Ta, si fa-ne pre noi dintre cei devotati Tie intru credinta, si fa-ne pre noi dintre aceia care se straduiesc si se conformeaza intru adorarea Ta in cel mai bun si mai frumos mod cu putinta.
"Ya Hayyu, Ya Qayyum, bi-rahmatika astaghith, aslih ly sh'any kullahu ua la takilny illa nafsy tarfat 'aien." = "O, Tu, Cel Viu, Cel Vesnic, in mila Ta caut ajutor, aranjeaza pentru mine toate treburile mele, si nu ma lasa pe mine (singur) cu mine, nici macar pentru o clipa.
Fie ca Allah Preaslavitul si Preainaltul sa va aiba in paza Sa pe voi si pe cei dragi voua, sa va rasplateasca straduinta si bunele intentii si sa ne intareasca fiecareia dintre noi, precum si celor dragi noua si tuturor musulmanilor, oriunde s-ar afla, pasii pe calea ce adreapta si sa ne binecuvnateze pre noi cu o viata lunga ca un prilej de a face cat mai multe fapte bune si de a ajunge multumirea lui Allah, si sa ne binecuvanteze, dupa o viata lunga, cu rostirea marturisirii de credinta in momentul mortii noastre si sa faca mormintele noastre o gradina din gradinile Paradisului, si sa ne rasplateasca cu Paradisul fara a fi socotiti, si sa ne binecuvanteze cu insotirea profetului Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) in Paradis, si cu bucuria de a privi la minunata Fata a lui Allah Preainaltul, in cea mai inalta treapata a Raiului,amin.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu