ALLAH "Al-Uaahid, Al-Ahad, Al-Uitr" = "Unul, Unicul, Cel fara egal"

In cele ce urmeaza vom continua periplul nostru intru descifrarea preafrumoaselor si absolutelor nume ale lui Allah Preaslavitul si Preainaltul de  "Al-Uaahid, Al-Ahad, Al-Uitr"  = "Unul, Unicul, Cel fara egal"

Si, asa cum am vazut si data trecuta, in legatura cu ACESTE preafrumoasele si absolutele nume ale lui Allah de "Al-Uaahid, Al-Ahad, Al-Uitr"  = "Unul, Unicul, Cel fara egal" invatatii in islam au scris nenumarate randuri… Asupra unora dintre acestea ne-am oprit data trecuta, iar asupra altora urmand sa ne aplecam in ceea ce urmeaza.

Si au spus invatatii in islam cum ca "Al-Uaahid Al-Ahad" este Acela care nu exista un altul ca si El, si nu are pe nimeni asociat, si nici asemenea Lui, si nu este nimic care sa il poata precede sau intrece si Allah Preainaltul este Al-Uaahid Al-Ahad, care nu are pe nimeni asemenea Lui, si Allah Preaslavitul si Preainaltul este Unicul la care cauta sprijinul supusii Sai, si Unicul spre care se indreapta, si nu se incred in nimic altceva, decat in El.

Si se vadeste grandoarea Unicitatii lui Allah intr-o serie de aspecte, dupa cum urmeaza:

Unicitatea lui Allah din punctul de vedere al naturii si atributelor Sale

Si Allah, Preaslavitul si Preainaltul nu are egal si nu are asemanare, nici din punctul de vedere al naturii Sale si nici din punctul de vedere al atributelor Sale, si pentru aceasta, cu adevarat, nu poate fi considerat ca Si-ar fi luat soata, si  nici fiu, asa cum, de altfel, le-a si raspuns Preainaltul celor ce pretindeau aceasta spunand:

În numele lui Allah Cel Milostiv, Îndurãtor

1. Spune: "El este Allah, Cel Unic!

2. Allah-us-Samad!

3. El nu zãmisleste si nu este nãscut

4. Si El nu are pe nimeni egal!"

(Surat Al-Ikhlas)

Si aceasta nobila si mareata sura din Coran i-L face cunoscut supusului pe Domnul sau, si ea a fost pogorata tocmai de Domnul celor supusi, ca si raspuns celor care ii faceau asociati lui Allah si se incapatanau si se inversunau intru aceasta, si care ii cereau profetului lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) sa le vadeasca lor descendenta Domnului sau.

Si s-a spus in interpretarea semnificatiilor acestei sure cum ca sensul ei ar fi acela ca: "O, Muhammad, spune-le acelora care intreaba despre inrudirea Domnului tau si felul Sau de a fi, atributele Sale, si despre cine L-a facut pe El, cum ca Domnul despre care ma intrebati este Acela a Caruia este toata adorarea,  si afara de Care nimic nu se cuvine a fi adorat, si nu este considerata dreapta si corecta adorarea a nimic altceva in afara Lui."

Si s-a spus cum ca au fost pogorate aceste versete ca si raspuns pentru neamul politeistilor atunci cand i-au cerut profetului (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) sa li-L descrie lor pe Domnul sau – oare este din aur, sau din arama, sau din altceva?!

Si  in vreme ce iudeii spuneau - "Noi il adoram pe 'Uzeir, fiul lui Allah", iar crestinii ziceau – "Noi il adoram pe Isus, fiul lui Allah", si altii ziceau – "Noi adoram soarele si luna" si au venit si politeistii zicand "Noi ii adoram pe idolii nostrii", a pogorat Allah Preainaltul nobilului Sau profet aceast maret verset ce propovaduiste unicitatea lui Allah spunand:

1. Spune: "El este Allah, Cel Unic!

 (Surat Al-Ikhlas, 1)

Si sensul versetului Spune: "El este Allah, Cel Unic! este tocmai acela ca Allah este Unul, Unicul, Cel fara de asemanare si fara de egal si nu are pe nimeni asemenea Lui; si nu ii poate fi atribuita in sens afirmativ calitatea de "Ahad" – Unic, decat si numai lui Allah, Preaslavitul si Preainaltul, Cel care numai El, Singurul, detine perfectiunea si absolutul prin natura Sa, si in toate atributele si actiunile Sale, Preainaltul.

Iar aceia care ii atribuie lui Allah un fiu, cu adevarat comit un mare pacat; la rostirea ei aproape ca s-au rupt cerurile si pamanturile s-au sfasiat si muntii s-au cutremurat, pentru ca Allah Preaslavitul este Unul si Unicul si nu-I poate fi lui specific aceea de a Isi lua un fiu, caci toti sunt sub stapanirea si puterea Sa, si cu totii vor fi intorsi la El cu smerenie in Ziua Judecatii, si cu totii, unul cate unul, se vor infatisa Domnului Cel Unic si fara de egal pentru a fi socotiti. Si spune Preainaltul:

88. Si ei zic: "Cel Milostiv si-a luat un fiu!"

89. Voi spuneti un lucru cumplit!

90. Aproape cã cerurile se crapã de aceste [vorbe], pãmântul se despicã si muntii se prãbusesc în fãrâme,

91. Pentru cã ei Îi atribuie Celui Milostiv un fiu,

92. În vreme ce nu se cuvine ca Cel Milostiv sã-si ia un fiu!

93. Toti cei care se aflã în ceruri si pre pãmânt vor veni la Cel Milostiv ca robi,

94. El i-a socotit si i-a numãrat pe ei bine.

95. Si fiecare dintre ei va veni la El în Ziua Învierii singur

(Surat Maryam, 88 – 95)

Si cum ar putea sa aiba El un fiu, Preainaltul, si El este Creatorul desavarsit a tot si a toate. Spune Allah:

101. Fãcãtorul desãvârsit [Badi'] al cerurilor si al pãmântului! Cum sã aibã El un fiu, de vreme ce El nu a avut o soatã? El le-a creat pe toate si El pe toate le stie.

(Surat Al-An'am, 101)

Si unicitatea Lui Allah in ceea ce priveste calitatile si atributele Sale exprima ca nimeni si nimic nu poate fi asemenea lui Allah, nici in ceea ce priveste Milostivenia Sa, nici in Puterea Sa, nici in Maretia Sa, nici in Stapanirea Sa, nici in Indestularea Sa, nici in Stiinta Sa, si nici in niciuna alta dintre perfectele si absolutele Sale calitati si atribute.

Ci Allah este unicizat prin atributele Sale, iar aceia care au asemanat vreuna dintre calitatile lui Allah cu vreuna dintre calitatile si atributele creatiilor Sale, Preainaltul, nu marturisesc unicitatea lui Allah si i-au facut Acestuia asociati.

Si, de asemenea, ratacitori sunt aceia care au negat vreuna dintre calitatile si atributele pe care Allah Insusi si le-a atribuit, considerand ca daca i-ar fi asociate acestea calitati lui Allah El s-ar asemana cu vreuna dintre creatiile Sale, caci Allah, chiar daca detine calitati ce pot fi identificate si in cazul creatiilor Sale, cu siguranta modalitatea in care Allah detine aceste calitati si atribute este diferita de modalitatea in care acestea pot fi detinute de oricare dintre creatiile Sale, caci El, Preainaltul, se singularizeaza, particularizeaza si unicizeaza din punctul de vedere al atributelor Sale, asa cum se unicizeaza si din punctul de vedere al naturii Sale, si nimic nu poate fi asemenea Lui.

Unicitatatea lui Allah ca si Domn (Suveran)

 Allah Unicul este Creatorul cerurilor si al pamantului, si Cel care a pogorat apa din cer, si a facut, prin ea, sa rasara pe pamant gradini si livezi care iti bucura si iti inveselesc inima.

Si spune Allah:

59. Spune: “Laudã lui Allah si pace asupra robilor Sãi pe care i-a ales! Allah este mai bun sau ceea ce voi Îi asociati?”

60. Nu este El Cel care a creat cerurile si pãmântul si v-a pogorât vouã apã din cer? Si cu ea Noi am fãcut sã rãsarã grãdini minunate! [Altfel] nu v-ar fi fost vouã dat sã faceti sã rãsarã pomii lor! Oare existã altã divinitate alãturi de Allah? Însã ei sunt un neam care se abat!

(Surat An-Naml, 59-60)

Si, cu adevarat, a negat Allah faptele celor ce si-au luat alti dumnezei in afara Lui, si a spus Allah:

39. O, voi, tovarãsi ai mei de temnitã! Oare domnii risipiti sunt mai buni sau Allah Cel Unic, Stãpânul Atotputernic [Al-Wahid, Al-Qahhar]?

(Surat Yusuf, 39)

Si a spus, de asemenea, Preainaltul reconfirmand unicitatea Sa:

16. Spune: “Cine este stãpânul cerurilor si al pãmântului?” Spune: „Allah!” Spune: „Si v-ati luat voi în afarã de El ocrotitori care nu au nici pentru ei însisi folos si nici [apãrare de] rãu?” Spune:„Oare sunt egali orbul si cel care vede? Sau oare sunt egale întunericul si lumina? Sau i-au fãcut lui Allah asociati care au creat ca si creatia Lui, încât li se pare lor creatia asemãnãtoare?” Spune:„Allah este Creatorul tuturor lucrurilor; El este cel Unic [si] Biruitor [Al-Wahid, Al-Qahhar]!”.

(Surat Ar-Ra'd, 16)

Unicitatea lui Allah ca si Stapanitor

Si decurge din unicitatea lui Allah ca Domn, unicitatea lui Allah din punctul de vedere al stapanirii Sale, au spus invatatii in islam – si Allah "Al-Ahad Al-Fard" este Unicul ca si Domn si nu are nici un asociat peste Stapanirea Sa, si nici adversar, si nici  concurent, si nici izbanditor asupra Sa, si asa cum El, Preainaltul, se unicizeaza si se singularizeaza din punctul de vedere al naturii Sale, si al adorarii Sale, si al suveranitatii Sale, si al numelor si atributelor Sale, tot asa, Allah Preaslavitul si Preainaltul se unicizeaza si in privinta a ceea ce se afla in stapanirea Sa din punctul de vedere al actiunilor Sale asupra a ceea ce se afla sub stapanirea Sa, precum facerea si nimicirea, si darea de viata si luarea vietii, si crearea si indestularea, si innaltarea si decaderea, si calauzirea si ratacirea, si bucurarea si nefericirea, si coborarea si ridicarea, si daruirea si privarea, si conexiunea si izolarea, si raul, ceea ce este nociv si ceea ce este de folosinta…samd…

Si daca s-ar aduna toti din ceruri si toti cei de pe pamant pentru a-l omori pe cel pe care El il face sa traiasca, sau sa il inalte pe cel pe care El l-a decazut, sau sa il calauzeasca pe cel pe care El l-a lasat sa rataceasca, sau sa il faca fericit pe cel pe care El l-a facut nefericit, sau sa il coboare pe cel pe care El l-a inaltat, sau sa-l lege de El pe cel pe care El l-a detasat / rupt de El, sau sa ii dea celui pe care El l-a privat, sau sa ii aduca vreun rau celui caruia El i-a dat ceea ce ii e folositor, sau invers de aceasta, nu vor putea ei sa fie capabili de nimic intru aceasta.

Si oare cum ar putea fi ei capabili de aceasta atata timp cat ei toti sunt creatiile Sale, si se afla sub stapanirea Sa, si I se supun Lui, si sub oranduirea Sa, si sub dispozitiile Lui si forta Sa - El este Cel care a decis in privinta lor si s-a exercitat asupra lor vointa Sa – nu poate fi oprit ceea ce El le-a predestinat, si nu le e lor cu putinta sa iasa din cuprinderea Sa, si nu se misca nici un atom in ceruri si pe pamant si nici nu se opreste din miscare decat si numai prin voia Sa, Preainaltul, si  ceea ce El vrea este, si ceea ce El nu vrea, nu este.

Si unicitatea Sa, Preaslavitul, din punctul de vedere al stapanirii Sale decurge tocmai din unicitatea Sa ca Domn si Stapanitor, din unicitatea suveranitatii Sale, Preainaltul.

Unicitatea lui Allah ca si Unic Adorat (ca si Divinitate)

Si Allah este Cel Adorat intru dreptate, si Unicul care este demn de a fi adorat, afara de oricine altcineva; iar acela care a adorat orice altceva in afara lui Allah, si il cheama pe acesta si cere ajutor de la el, si se increde in el, cu adevarat I-a facut asociati lui Allah si a pacatuit, si a spus Allah:

19. Spune: “Cine este cu cea mai mare mãrturie?” Spune: “Allah! El este Martor între mine si între voi si mie mi-a fost revelat acest Coran, pentru ca sã vã previn cu el pe voi si pe aceia la care va ajunge”. Si oare voi mãrturisiti cã alãturi de Allah mai sunt si alti dumnezei?! Spune: “Nu mãrturisesc!” Spune: “Numai El [este un singur Dumnezeu] si eu nu recunosc asociatii pe care îi faceti voi [lui Allah]!”.

(Surat Al-'An'am, 19)

51.Si Allah spune: „Nu luati douã divinitãti! El este cu sigurantã numai Unul, deci fiti cu fricã numai de Mine!”

(Surat An-Nahl, 51)

110. Spune: “Ci eu sunt doar un om, ca si voi! Si mi s-a revelat mie cã Domnul vostru este un Domn Unic! Acela care nãdãjduieste sã-L întâlneascã pe Domnul sãu sã sãvârseascã fapte bune si sã nu asocieze pe nimeni altcineva la adorarea Domnului sãu!”

(Surat Al-Kahf, 110)

31. Ei îi iau pe rabinii lor si pe cãlugãrii lor, precum si pe Mesia, fiul Mariei, ca Domni în locul lui Allah, în vreme ce li s-a poruncit sã nu adore decât un singur Dumnezeu, în afara cãruia nu este [alt] Dumnezeu. Mãrire Lui! El este deasupra celor pe care-i asociazã Lui!

(Surat At-Tauba, 31)

Unicitatea lui Allah s-a particularizat in sensul particularitatilor / atributelor specifice statutului Divinitatii, si recunoasterea lui Allah ca si Unic Adorat este dintre cele mai marete forme de adorare prin care omul se apropie de Allah Preainaltul, iar opusul marturisirii unicitatii este politeismul, si acesta se consituie ca cea mai mare infractiune pe care o poate comite o fiinta umana. Si tocmai datorita marimii si gravitatii acesteia, Allah nu ii va acorda iertarea Sa celui care a murit in politeism, fara a marturisi unicitatea lui Allah. Si spune Preainaltul:

48. Allah nu iartã sã I se facã vreun pãrtas. Afarã de aceasta, El iartã cui voieste. Iar acela care pune în rând cu Allah un pãrtas, nãscoceste un mare pãcat!

(Surat An-Nisa'a, 48)

Si, de asemenea:

116. Allah nu iartã sã I se facã semeni, dar iartã orice, în afarã de aceasta, celui care voieste El. Acela care îi face lui Allah semeni, acela s-a rãtãcit departe!

(Surat An-Nisa'a, 116)

Si cum pacatul politeistilor este de neiertat, Allah i-a privat pe ei de rasplata cu Paradisul, si ei vor fi in veci salasluitori ai Iadului si nu vor iesi niciodata din el. Spune Allah:

72. Necredinciosi sunt aceia care spun: "Dumnezeu e Mesia, fiul Mariei!" Doar a zis Mesia: "O, fii ai lui Israel, adorati-L pe Allah,Domnul meu si Domnul vostru!" Pe cel care asazã lângã Allah pe altcineva, Allah îl va opri de la Rai, iar adãpostul lui va fi Focul si cei nelegiuiti nu vor afla ajutor.

 (Surat Al-Ma'ida, 72)

40. Pentru aceia care iau semnele noastre drept mincinoase si se întorc de la ele cu semetie, portile cerului nu li se vor deschide lor si nu vor intra ei în Rai decât atunci când va intra cãmila prin urechile acului. Astfel îi rãsplãtim Noi pe marii pãcãtosi!

41. Ei în Gheena vor avea culcus, iar deasupra lor [vor fi] acoperãminte [tot de foc]. Astfel îi rãsplãtim Noi pe cei nelegiuiti!

(Surat Al-'Araf, 40-41)

Si, cu adevarat, ne-a instiintat in legatura cu aceasta profetul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) spunand: "Cu adevarat, Avraam (Ibrahim - Pacea lui Allah fie asupra sa!) il intalneste pe tatal sau Aazar in ziua judecatii si pe fata lui Aazar se afla un fel de murdarie si praf. Si ii spune Ibrahim tatalui sau: Oare nu ti-am spus sa nu mi te impotrivesti mie?! Si ii raspunde lui tatal lui: Astazi nu ma (mai) impotrivesc tie."

Si spune atunci Avraam (Pacea lui Allah fie asupra sa!): O, Domnul meu, cu adevarat, tu mi-ai promis sa nu ma intristezi pe mine in ziua in care ne vom intoarce (la Tine), iar Allah Preaslavitul si Preainaltul ii va raspunde: "Cu adevarat, am interzis Paradisul necredinciosilor.", apoi se va spune: "O, Ibrahim, ce se afla sub picioarele tale?" Si cand va privi va vedea ca tatal sau fusese transformat astfel incat sa nu mai poata fi recunoscut ca fiind tatal lui Avraam si va fi apoi aruncat in Foc." (extras dintr-un hadis consemnat de Bukhary)

 Si, cu adevarat, Allah nu a acceptat cererea de iertare a lui Avraam pentru tatal sau pentru ca el a murit fara a avea credinta in Allah, iar Allah a interzis Paradisul pentru fiecare  necredincios politeisit; dar pentru ca Allah Cel Preainalt si Plin de Slava nu isi calca niciodata legamintele, el l-a transformat pe tatal lui Avraam astfel incat sa nu mai poata fi recunoscut ca fiind el, si aceasta tocmai pentru a-i usura lui Avraam si a nu-l intrista pe el vederea propriului tata in flacarile necrutatoare ale Iadului. Fie ca Allah sa ne fereasca de ele pe fiecare dintre noi si pe toti cei dragi noua dintre parintii, copiii, sotii nostri, pe toti cei dragi noua si pe toti musulmanii, amin!

  Preamarirea lui Allah Preaslavitul si Preainaltul de catre profetul Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) prin intermediul preafrumoaselor si absolutelor Sale nume de "Al-Hayy Al-Qayyum Al-Uaahid Al-Ahad" = Cel Viu Cel Vesnic si Atotputernic Unul Unicul Care nu are pe nimeni egal"

Au fost consemnate numeroase hadisuri autentice care atesta ca profetul Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) si companionii sai (Allah sa fie multumit de ei!) Il preamareau pe Allah Preaslavitul si Preainltul prin intermediul preafrumoasele Sale nume de Al-Hayy Al-Qayyum Al-Uaahid Al-Ahad = Cel Viu Cel Vesnic si Atotputernic Unul Unicul Care nu are pe nimeni egal", dintre acestea urmand sa amintim cateva in ceea ce urmeaza:

*S-a relatat cum ca profetul Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) l-a auzit pe un barbat rugandu-se spunand: " O, Allah, cu adevarat iti cer eu Tie in virturea (faptului) ca marturisesc ca Tu esti Allah, nu exista alta divinitate in  afara de Tine, Unicul, Stapanul (Al-Ahad As-Samad), Cel care nu naste si nu este nascut si nu are pe nimeni egal…" Si a spus (profetul lui Allah – Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!): "Jur pe Cel in mana Caruia se afla sufletul meu (adica - jur pe Allah), ca i-a cerut lui Allah prin intermediul numelui Sau cel mai maret, cel prin care, daca L-ai rugat iti va raspunde si daca I-ai cerut iti va da."

*A fost consemnat, de asemenea, cum ca Anas (Allah sa fie multumit de el!) a relatat ca era impreuna cu profetul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) in moschee in timp ce un om se ruga spunand: O, Allah, cu adevarat iti cer prin aceea ca a Ta este lauda, nu exista alta divinitate in afara de tine Cel Bland, Cel Daruitor,Facatorul cerurilor si al pamantului, o, Tu, Cel Plin de Maretie si Noblete, O, Tu, Cel Viu, Cel Vesnic." Si a spus profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) – s-a rugat lui Allah prin intermediul numelui Sau cel mai maret, prin intermediul caruia daca a fost rugat va raspunde rugii si daca i-a fost cerut va da."

*De asemenea, a fost consemnat de Bukhary si Muslim, cum ca Abdullah ibn Abbas (Allah sa fi multumit de el!) a relatat ca profetul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) obisnuia sa spuna: "O, Allah, Tie m-am supus, si in Tine am crezut, si in Tine m-am increzut, si la Tine m-am intors cu credinta… (si in continuarea textului hadisului, pana la…) O, Allah, caut adapost in maretia Ta, nu exista alta divinitate in afara de Tine, de a nu ma rataci, Tu esti Cel Viu, care nu moare, si oamenii si djinii sunt muritori."    

Si tot legat de esenta acestor preafrumoase si absolute nume ale lui Allah Preaslavitul si Preainaltul, de "tauhid" si credinta in Absoluta Unicitate a lui Allah, si, in special, de numele lui Allah Al-Ahad = Unicul, se leaga si povestea unuia dintre cei mai de seama companioni ai trimisului lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!), ale carui singure vorbe rostite neintrerupt in timp ce era asuprit de catre necredinciosi pentru a-l obliga sa se intoarca la necredinta erau – "Ahadun, Ahad…" (Cel Unic, Unicul…) si ele au ramas intiparite cu litere de aur in istoria islamului.

Si este acest pretios companion al profetului (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) , nimeni  altul decat sclavul abisian – Bilal ibn Rabbah (Allah sa fie multumit de el!), muezinul profetului Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!).

Era Bilal (Allah sa fie mutmumit de el!), unul dintre zecile de mii de sclavi pe care neamul din Mekka obisnuia sa ii cumpere si sa ii vanda, folosindu-i in interese personale si comerciale, aflat in proprietatea lui Umayyah ibn Khalaf unul dintre bogatii necredinciosi din Mekka acelor timpuri.

Si desi conditia sa sociala era atat de umila, un simplu sclav de culoare…. –  Allah Preaslavitul si Preainaltul l-a ales pe Bilal (Allah sa fie multumit de el!) si i-a presarat in inima lumina credintei, imbogatindu-l si ridicandu-l astfel la rangul de noblete al dreptcredinciosilor, atat in aceasta viata, cat si in viata de apoi.

Pentru ca in fata lui Allah Preaslavitul si Preainaltul toti sunt egali si Allah spune:

O, voi oameni ! Noi v-am creat pe voi dintr-un barbat si o femeie si v-am facut pe voi popoare si triburi, pentru ca voi sa va cunoasteti. Cel mai cinstit dintre voi la Allah este cel mai evlavios dintre voi. Allah este Atoatestiutor [si] Binestiutor [’Alim, Khabir].”

(Surat 49, 13)

Calvarul a inceput insa atunci cand necredinciosul sub stapanirea caruia se afla Bilal (Allah sa fie multumit de el!)   a aflat acest lucru… Zile intregi de chin si tortura si  suferinta…Si toate cu un singur scop – a-l intoarce pe Bilal ibn Rabbah (Allah sa fie multumit de el!) de la calea pe care el pornise….

Din fericire, insa, pentru acesta (Allah sa fie multumit de el!) nu mai exista decat un Singur Domn si Stapan si Stapanitor – Allah Cel Preainalt si Plin de Slava, Unicul.

Si astfel, nici biciuirea sa sub soarele arzator al desertului, nici tararea sa pe pamanturile Mekkai, nici imensa piatra care-i fusese pusa pentru a ii apasa pe piept si nici toate celelalte torturi si chinuri si batjocoriri la care a fost supus nu l-au facut sa se intoarca de la adorarea Unicului si Preaslavitului sau Stapan – Allah. Si toate acestea nu il faceau decat sa refuze cu si mai multa inversunare cererea celor care ii cereau sa se lepede de islam.

Si cu fiecare nou chin nu facea decat sa ramana constant si de nestramutat intru a crede, a simti si a spune doar "Ahadun Ahad" … "Ahadun Ahad…" = Cel Unic, Unicul… Cel Unic, Unicul… si era el rabdator. Era rabdator pentru ca credea el si nadajduia in raspalta Domnului sau Cel Bland, Cel Darnic si Daruitor, Unicul, Care nu are pe nimeni egal si Unicul intreptatit intru a fi adorat.

Si s-a dus vestea despre chinul la care era supus Bilal (Allah sa fie multumit de el!) pana ce unul dintre companioni i-a instiintat pe ceilalti cum ca in acest fel necredinciosii ar putea ajunge sa il ucida chiar pe Bilal (Allah sa fie multumit de el!).

Abu Baker As-Siddiq (Allah sa fie multumit de el!) una dintre cele mai exemplare figuri in randul companionilor Profetului (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) – renumit pentru binefacerile sale si donatiile pe care le facea in folosul islamului si al musulmanilor, insotitorul profetului  (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) in timpul emigrarii sale la Medina,  tatal celei mai iubite dintre sotiile profetului – Aishah (Allah sa fie multumit de ea!),  primul calif dupa moartea profetului (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) si unul dintre cei mai destoinici si devotati companioni, era recunoscut in perioada de inceput a islamului pentru obiceiul sau de a cumpara sclavi musulmani si de a-i  elibera de dragul lui Allah.

Cand acesta a auzit despre chinurile la care era supus Bilal si staruinta lui intru a nu se intoarce la necredinta, Allah sa fie multumit de ei amandoi, s-a hotarat sa-l cumpere.

Si a mers Abu Baker (Allah sa fie multumit de el!) si a vazut la cata tortura era supus Bilal (Allah sa fie multumit de el!) de catre Umayyah ibn Khalaf sau Ubay ibn Khalaf, care erau frati.

Si asa cum se spune, Abu Baker l-ar fi intrebat: Nu crezi ca este timpul sa-l eliberezi din durere?! I-a spus: Esti interesat sa-l cumperi pe sclavul cel negru? - Pentru cati bani doresti sa-l vinzi? I-a intrebat. Si a raspuns: “Cat doresti." I-a dat o suma considerabila de bani, iar acel om a acceptat-o si Bilal devenise acum proprietatea lui Abu Baker (Allah sa fie multumit de ei amandoi!).

 Dupa aceea, necredinciosul care il vanduse pe Bilal ibn Rabbah incerca sa il ridicularizeze pe Abu Baker (Allah sa fie multumit de el!) spunandu-i: “O, Abu Baker, daca mi-ai fi dat fie si numai o marime de aur (o uncie de aur, aproximativ 28,3 g, adica mai nimic), si asa ti l-as fi vandut.” La care Abu Baker (Allah sa fie multumit de el!) i-a raspuns: “Si daca mi-ai fi cerut 100 de marimi de aur, tot ti-as fi platit.” Si aceasta arata devotiunea si seriozitatea lui Abu Baker (Allah sa fie multumit de el!) pe calea lui Allah Preainaltul si Preaslavitul pentru eliberarea musulmanilor ce erau oprimati.

Dupa ce Abu Baker l-a cumparat si l-a eliberat pe Bilal (Allah sa fie multumit de ei amandoi!), a mers la profetul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) si l-a instiintat de aceasta, iar profetul lui Allah s-a bucurat foarte tare la auzul acestei stiri.

Referitor la acest eveniment, un altul dintre nobilii companioni ai profetului (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) – Omar ibn Al-Khattab (Allah sa fie multumit de el!) obisnua sa spuna – "domnul nostru ("mai marele nostru" = "sayyduna") l-a eliberat pe domnul nostru  ("mai marele nostru"). Si de aici reiese si importanta si pozitia de cinste pe care ajunsese sa o ocupe Bilal ibn Rabbah (Allah sa fie multumit de el!) printre distinsi companioni ai profetului (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) pana acolo incat Omar ibn Khattab, unul dintre companionii apartinand  nobilimii din Mekka, sa numeasca un biet sclav "sayydina" = "domnul nostru" (mai marele nostru, Subhan Allah = Slava lui Allah!

Si dupa emigrarea la Medinah si instituirea rugaciunii ca si act de adorare obligatoriu,  l-a binecuvantat domnul sau Preaslavitul si Preainaltul, Cel Unic, pe Bilal ibn Rabah (Allah sa fie multumit de el!) cu onoarea de a fi muezinul profetului lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!), primul care a efectuat  chemarea  la rugaciune ("adzan-ul") in istoria islamului, Subhan Allah = Slava lui Allah! Si avea Bilal un glas minunat si limpede si de-acum devenise el responsabil pentru chemarea si instiintarea tuturor musulmanilor cum ca a sosit vremea  indreptarii catre Domnul lor intru rugaciune, de cinci ori intr-o zi si o noapte.

Si a continuat Bilal ibn Rabbah sau Bilal Al-Habashy, asa cum mai este cunoscut, sa faca aceasta pe tot parcursul vietii profetului lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!). Si in momentul deschiderii Mekkai, al izbandei musulmanilor, in lupta, asupra necredinciosilor din Mekka, i-a cerut lui profetul Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) sa cheme la rugaciune in Ka'abah si parte din neamul Mekkai nu incetase sa fie inca ingropati in ignoranta si necredinta lor in adorarea idolilor.

Si a chemat Bilal  la rugaciune …Oare intelegeau acum necredinciosii ce il schingiuisera pe el si alte zeci de mii de dreptcredinciosi esenta credintei in Domnul Cel Unic si Preamaret si Atotputernic carora i se supuneau dreptcredinciosii musulmani?! Si astfel ii binecuvanteaza si ii inalta Allah, Preainaltul, pe cei a caror inima este curata si pura intru adorarea Sa, Preaslavitul.

Si tot Bilal ibn Rabbah (Allah sa fie multumit de el!) este acela pe care profetul lui Allah il intreba intr-o zi spunandu-i cum ca el (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) intrase in Paradis si auzise un sunet de pasi, iar acestia erau pasii lui Bilal si il intreba profetul oare ce facea el, Bilal, de il precedase pe profet (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) in intrarea in Paradis?! Si i-a raspuns Bilal  cum ca el intotdeauna ia "wudu" (abulutiunea), intotdeauna este in stare de purificare, Subhan Allah = Slava lui Allah, iar de fiecare data cand face abulutiunea se roaga in urma ei cel putin doua raka'a (unitati de rugaciune), in afara rugaciunilor obligatorii. Subhan Allah – el (Allah sa fie multumit de el!), avea grija ca intotdeauna sa se afle intr-o stare de puritare, si aceasta ii adusese raplata cu Paradisul, Subhan Allah = Slava lui Allah!

Si el era un drept supus al Domnului sau Preaslavitul si Preainaltul si il iubea enorm pe Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!), cel pe care Insusi Preainaltul il desemnase sa fie trimis si invatator si calauza intru a le vesti dreptcredinciosilor Unicitatea si Maretia lui Allah, Preaslavitul, si drumul spre ajungerea Multumirii Acestuia in aceasta viata si in viata de apoi.

Si a fost Bilal (Allah sa fie multumit de el!) muezinul profetului lui Allah, si doar al lui (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!).

Si in ziua in care trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) a murit, a refuzat Bilal sa mai faca adzan-ul. Murise profetul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) dimineata si toti companionii erau cuprinsi de durere si de suferinta, si a intrat timpul rugaciunii de amiaza (dzuhur) – i s-a cerut lui Bilal sa se ridice si sa faca chemarea la rugaciune si a inceput Bilal – "Allah este Cel Mai Mare, Allah este Cel mai Mare… Marturisesc ca nu exista alta divinitate in afara de Allah,  Marturisesc ca nu exista alta divinitate in afara de Allah…" pana ce a ajuns la "Si  marturisesc ca Muhammad este trimisul lui Allah…" – cand a ajuns aici s-a innecat in plans si nu a mai putut continua…Si-a amintit de profetul lui Allah si de tot ceea ce ii legase si de cum acesta (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) isi adora Domnul, Cel Unic, Preainaltul… Si isi aminti cum profetul insusi era cel care se ridica in rugaciunea de noapte si era constant in ea pana ce i se invineteau / umflau picioarele, si i se spuse lui cum ca, asa cum bine fusese vestit, Allah ii iertase profetului (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) ceea ce fusese si ceea ce va fi…si atunci pentru ce atata chin?! La care profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) raspunsese: "…Si oare sa nu fiu eu un supus multumitor?!" Subhan Allah = Slava lui Allah si pacea si binecuvantarea Sa sa fie asupra binecuvantatului Sau profet si a familiei si companionilor acestuia si a tuturor dreptcredinciosilor pana in Ziua de Apoi, amin.

Profetul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) parasise aceasta viata lumeasca… Si de fiecare data apoi cand i se cerea sa faca chemarea la rugaciune raspundea ca el a facut aceasta numai pentru trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) si nu o va mai face la cererea nimanui altcuiva…

Durerea si goloul lasat in inima de pirderea preaiubitului profet (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) era prea mare… A cerut permisiunea lui Abu Baker As-Siddiq (Allah sa fie multumit de ei amandoi!) sa plece impreuna cu armata musulmanilor la Bilad Ash-Shaam (zona Siriei astazi), iar acesta a acceptat.

Si nu a mai facut Bilal ibn Rabbah chemarea la rugaciune, pana cand Omar ibn Al-Khattab (Allah sa fie multumit de el!) a izbandit in lupta impotriva crestinilor din Beit Al-Maqdis (Palestina) si i-a cerut lui Bilal (Allah sa fie multumit de el!) sa faca acolo chemarea la rugaciune. Si a facut Bilal ibn  Rabbah chemarea la rugaciune in Beit al-Maqdis iar toti companionii (Allah sa fie multumit de ei!) au fost miscati pana la lacrimi, aducandu-si aminte de timpurile in care trimisul lui Allah – Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!), se mai afla inca printre ei…

Si nu s-a oprit iubirea lui Bilal (Allah sa fie multumit de el!) pentru nobilul sau profet si conducator si carmuitor si calauza si sprijin si invatator si  indrumator – Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) la granitele acestei lumi pamantesti, ci ea a strapuns dincolo de moarte in speranta reintalnirii cu acesta intr-o viata vesnica si de-a pururi binecuvantata in Paradis.

Si se spune ca in momentul mortii sale, sotia sa, care il veghea, ii spunea "Si va muri Bilal… ce suparare…" Iar el (Allah sa fie multumit de el!) ii raspundea: "Ce incantare! Maine il voi intalni pe profet si pe companionii acestuia!..."

Subhan Allah = Slava lui Allah!

Asa erau ei, companionii profetului – (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa si asupra familiei sale si a nobililor sai companioni!) – credeau si simteau si actionau in granitele trasate de lumina islamului – mintile le erau aprige, inimile le erau vii, iar bratele le erau de neinvins – si asta pentru ca tot ce erau si simteau si gandeau si insemnau ei isi tragea seva din credinta islamului si din totala lor devotiune si incredere in Unicul si Cel Fara de Egal Domn si Stapanitor si Domn – Allah Preaslavitul si Preainaltul si din iubirea fata de nobilul nostru profet – Muhammad  (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!).

Asa erau companionii (Allah sa fie multumit de ei!) si lor li s-a garantat Paradisul… Si oare unde suntem noi astazi in drumul nostru spre Paradis?! Oare suntem noi inca in calea ce duce spre Paradis sau ne-am ratacit cumva…pe undeva… in drum?! – Nu putem sti aceasta decat cunoscand cat mai mult si cat mai intim religia pe care Unicul Domn si Stapanitor, Allah – Preaslavitul si Preainaltul – ne-a pogorat-o in dar pentru a ne lumina inimile si mintile si a ne fi felinar in drumul nostru catre Rai. Si nu putem sti aceasta decat explorand la maxim cele doua comori care ne-au fost lasate pentru a deveni mai bogati in aceasta viata lumeasca, dar mai ales in viata de apoi – Coranul = Cuvantul lui Allah si Traditiile nobilului Sau profet – Muhammad  (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!).

Fie ca Allah sa ne indrume pe fiecare dintre noi pe calea cea dreapta si sa ne lumineze inima si mintile cu lumina credintei care sa ne lumineze drumul cel drept spre Multumirea lui Allah si spre Paradis, amin.

Fie ca Allah Preaslavitul si Preainaltul sa va aiba in paza Sa, sa va rasplateasca straduinta si bunele intentii, sa va raspunda tuturor rugilor care aduc Multumirea Sa si sa va intareasca voua si noua pasii pe calea cea dreapta, precum si tuturor celor dragi noua si sa-i calauzeasca pe aceia dintre acestia care nu au gustat inca din dulceata credintei islamului.

De asemenea, ll rugam pe Allah Preaslavitul si Preainaltul sa ne binecuvanteze pre noi toti si pe toti cei dragi noua, cu o viata lunga ca un prilej de a face cat mai multe fapte bune si de a ajunge cat mai mult Multumirea lui Allah, si sa ne binecuvanteze, dupa o viata lunga, cu rostirea marturisirii de credinta in momentul mortii noastre si sa ne binecuvanteze cu Paradisul fara a fi socotiti si cu compania profetului Muhammad  (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) in cea mai inalta treapta a Paradisului si cu incantarea de a privi la minunata Fata a lui Allah, Preaslavitul si Preainaltul in Paradis, amin!